Se restaurează ruinele cetăţii dacice de la Căpâlna, aflată în patrimoniul UNESCO

Cetatea dacică de la Căpâlna aflată în patrimonial UNESCO a ajuns în timp în paragină, dar şi pradă traficanţilor de comori dacice. Autorităţile din Alba au primit acum avizul Ministerului Culturii pentru demararea procesului de restaurare.

Cetatea este al doilea monument din Alba aflat în patrimoniul UNESCO, alături de Cetatea ţărănească de la Câlnic. Monumentul de la Căpâlna a fost ridicat pe timpul domniei lui Burebista şi şi-a încetat existenţa în urma unui incendiu de proporţii ce a avut loc în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea.

Ruinele unui turn de apărare

În prezent,  pot fi observate zidurile groase de peste trei metri, prin care se mai poate reconstitui forma ovala a cetăţii, iar deasupra lor mai există şi azi ruinele unui turn de aparare, cu latura de aproape zece metri. S-a mai pastrat şi un coridor boltit, prin care se asigura accesul la creneluri şi la turnul de aparare.

„Deocamdată, avem avizele de specialitate de la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru restaurarea cetăţii de la Căpâlna. Noi vom aloca în acest an 40.000 de lei pentru studiile de specialitate“, a subliniat Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

Zidul, care avea o lungime totală de aproximativ 270 de metri, a fost parţial distrus după pacea încheiată în urma primului război daco-roman şi reconstruit apoi în grabă în preajma celui de-al doilea conflict.

Cetatea de la Căpâlna a fost unul dintre obiectivele strategie ale dacilor în cadrul sistemului de apărare construit împotriva invaziei romanilor. Menirea ei era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeşului. Aflata la 610 metri înălţime, cetatea Căpâlna forma împreună cu fortificaţiile Costeşti, Baniţa şi Tilişca o reţea de apărare in jurul Sarmizegetusei Regia.

Cetatea a fost reşedinţa unui nobil ce făcea parte din suita regilor daci. Era întărită cu blocuri de calcar ecarisat, aidoma celor mai impunătoare fortificaţii din Munţii Orăştiei, iar bogăţia materialului arheologic descoperit aici demonstrează amploarea relaţiilor economice derulate la Căpâlna. Starea în care s-au păstrat zidurile este, însă, mai proastă decât la cetăţile din Munţii Orăştiei. Trupele romane, conduse de împăratul Traian, au asaltat de doua ori cetatea cucerind-o în ambele razboaie, în 101-102 şi 105-106, aducându-i de fiecare data distrugeri importante.

Tezaur recuperat în 2009

Cetatea se află din punct de vedere administrativ în proprietateaPrimăriei şi a Consiliului local Săsciori. În lipsa unor resurse financiare pentru restaurare a fost lăsată în paragină, dar şi pradă traficanţilor de comori dacice. Un colier cu pandativi din aur şi doi cercei, sustraşi din situl arheologic de la Căpâlna, au fost recuperaţi de autorităţi în 2009. Tezaurul era dat în urmărire internaţională încă din 2005 şi au fost furate în perioada 2002 – 2003. A fost recuperat de la un cetăţean din Germania, dupa ce a fost valorificat în vara anului 2008 în Serbia de o parte a membrilor reţelei de braconieri judecată în dosarul "Aurul dacic", la Curtea de Apel Alba Iulia.

Accesul spre cetate se face de pe drumul naţional 67C, în apropierea satului Căpâlna, pe Valea Frumoasei, la ieşirea din localitatea Mărtinie, după Şugag, la circa 25 km de Sebeş.