De ce au fost achitaţi doi poliţişti din Alba acuzaţi de corupţie: „Investigatorii sub acoperire au acţionat ca agenţi provocatori“

Foto Arhivă

Curtea de Apel Alba Iulia a achitat doi poliţişti trimişi în judecată pentru luare de mită. Magistraţii au apreciat în motivarea sentinţei că investigatorii sub acoperite ai Direcţiei Generale Anticorupţie au acţionat ca „agenţi provocatori“, situaţie care contravine practicii europene în domeniu. Marius Şăulean şi Cornel Borla au fost condamnaţi inţial, la Tribunal, la câte 6 luni de închisoare cu suspendare.

Cei doi poliţişti, de la Poliţia Oraşului Cugir şi Postul Ceru Băcăinţi, au fost trimişi în judecată pentru luare de mită şi complicitate la această infracţiune. Cei doi poliţişti au fost prinşi în flagrant în septembrie 2010 de procurori şi ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie după ce au primit 500 de lei mită de la un conducator auto oprit în trafic pentru nerespectarea regulilor de circulaţie.

Poliţiştii îşi exercitau atribuţiile de serviciu pe DN7, în zona comunei Săliştea. În momentul realizarii flagrantului, asupra lui Marius Şăulean a fost găsită suma de 400 lei, iar asupra agentului sef Cornel Borla suma de 100 lei. Marius Şăulean a fost reţinut pentru 24 de ore, dar instanţa a decis atunci cercetarea poliţistului în stare de libertate. Magistraţii Tribunalului Alba au decis schimbarea de încadrare a infracţiunilor în primire de foloase necuvenite pentru agentul principal Marius Şăulean şi complicitate la această infracţiune în cazul agentului şef Cornel Borla. Au fost condamnaţi fiecare la câte 6 luni de închisoare cu suspendarea pedepsei.

În faza de apel a dosarului au fost achitaţi pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii. O soluţie de achitare a fost solicitată chiar de reprezentantul Parchetului care a precizat, potrivit motivării sentinţei, că “în speţă nu există intenţie infracţională certă şi explicită  sau certitudinea că inculpaţii au avut intenţia de a săvârşi infracţiunea”. Cu toate acestea Parchetul a formulat recurs la decizia Curţii de Apel, iar dosarul se află în prezent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde se va pronunţa soluţia finală.

Principalele precizări din motivarea sentinţei judecătorilor de la Curtea de Apel:

“În data de 23.09.2010 inculpaţii Ş.V.M. şi B.G.C. au asigurat evenimentele pe ruta Sebeş DN7 – Vinţul de Jos- Lutsch 2000 – Săliştea – Şibot – limita judeţului Hunedoara, efectuând serviciul cu autospeciala Dacia Logan cu nr. MAI 26365. În jurul  orei 18 echipajul inculpaţilor a oprit pentru control pe DN 7 la aproximativ  15 km de Sebeş autoturismul Dacia Duster care circula pe direcţia Deva-Sebeş şi era condus de investigatorul sub acoperire, cu motivarea că acesta ar fi circulat cu luminile de întâlnire neaprinse şi ar fi efectuat o depăşire interzisă.

Deoarece cu privire la manevra de depăşire exista un dubiu din cauza distanţei destul de mari dintre echipajul de poliţie şi locul unde a fost văzut contravenientul, a fost oprit şi autoturismul Dacia Logan condus de numitul B.A.A., cu privire la care s-a stabilit în cursul judecăţii că este ofiţer DGA.
Inculpatul B.G.C. s-a deplasat la autoturismul acestuia pentru a verifica dacă martorul confirmă depăşirea, timp în care inculpatul Ş.V.M. i-a cerut investigatorului sub acoperire, aflat la volanul Daciei Duster, permisul de conducere şi actele maşinii, spunându-i că-l aşteaptă cu ele la maşina echipajului, aflată pe partea cealaltă a şoselei.

«Şefu, să fie bine»

După ce investigatorul sub  acoperire s-a prezentat cu actele cerute, inculpatul Ş. i-a adus la cunoştinţă că pentru depăşire în zonă interzisă se reţine permisul de conducere, iar pentru lipsa rovignetei se reţine şi certificatul de înmatriculare, moment în care investigatorul  a început să se plângă, spunând că fără permis nu va mai putea să-şi desfăşoare activitatea. În timp ce inculpatul Ş. completa procesul verbal de contravenţie, a venit şi inculpatul B.G.C. care i-a spus că celălalt conducător auto, de la Dacia Logan nu este sigur cu privire la depăşire, moment în care inculpatul Ş. i-a cerut investigatorului să prezinte şi rovigneta.

Acesta s-a dus la maşina sa, a pus în certificatul de înmatriculare cinci bancnote a câte 100 lei şi a revenit la maşina inculpaţilor unde a dat certificatul şi rovigneta  inculpatului B. De menţionat că inculpatul Ş. terminase de întocmit procesul verbal astfel că i-a comunicat investigatorului că a fost sancţionat cu 60 lei amendă contravenţională şi cu avertisment pentru nefolosirea luminilor de întâlnire şi încălcarea marcajului longitudinal continuu. Inculpatul B. a observat că banii primiţi de la contravenient sunt mai mulţi decât amenda astfel că i-a spus acestuia de două ori să-şi i-a banii, însă investigatorul i-a răspuns „şefu, să fie bine” şi a plecat spre maşina lui, fără a mai aştepta să i se înmâneze procesul-verbal de contravenţie.

Ulterior,  inculpaţii  s-au deplasat cu autoturismul în municipiul Sebeş unde au fost opriţi şi reţinuţi de procuror si ofiţerii DGA, iar cu ocazia percheziţiei efectuate asupra lor 3 bancnote de 100 lei - găsite asupra inculpatului Ş.- şi o bancnotă de  100 lei –găsită asupra inculpatului B. În mapa cu amenzi a fost găsită a cincea bancnotă de 100 lei
(…) Raportat la considerentele ce vor fi expuse, Curtea de apel apreciază că  activitatea investigatorului sub acoperire se circumscrie noţiunii de provocare, în sensul conturat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel cum a fost  însuşită şi de practica instanţei supreme.

«Activitatea investigatorului a depăşit limitele atribuţiilor conferite de lege»

(…) Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a solicitat punerea la dispoziţie a unui număr de trei investigatori sub acoperire pentru a participa la acţiuni în perioada 22.09-25.09.2010, fiind desemnaţi, tot în data de 21.09.2010 să desfăşoare activităţi de investigatori sub acoperire.

Din actele dosarului tribunalului rezultă că, în baza Ordinului de serviciu din 17.09.2010 agentul principal de politie Ş.V.M..de la Politia oraşului Cugir, a intrat in concediu de odihna, pe o perioada de 17 zile, începând cu data de 17.09.2010. La data de 18.09.2010, la solicitarea şefului împuternicit al Serviciului politiei rutiere Alba-din cadrul I.P.J. Alba, inculpatul Ş. a formulat o cerere de întrerupere a concediului de odihna, începând cu data de 19.09.2010, motivat de faptul ca prezenţa acestuia ar fi necesara pe tronsonul de drum naţional DN 7.

La data, 17.09.2010 inculpatul B.G.C. având funcţia de agent II la Postul de Poliţie Ceru Băcăinţi, a fost anunţat de la Serviciul de ordine Publica din cadrul I.P.J. Alba că în perioada 20.09.2010-26.09.2010 o sa facă parte din Dispozitivul de politie rutieră ce va acţiona pe Sectorul de siguranţa Sebeş-DN 7-Sibot- limita jud. Hunedoara şi făcând parte din acelaşi echipaj cu agentul principal Ş.V.M..

Prin ordonanţa procurorului din 23 septembrie 2010 s-a dispus autorizarea folosirii investigatorilor  sub acoperire, reţinându-se din procesul verbal de sesizare din oficiu întocmit de D.G.A.- Serviciul Anticorupţie Alba împrejurarea că cei doi făptuitori  în calitate de agenţi de poliţie, având ca atribuţii constatarea şi sancţionarea contravenţiilor şi infracţiunilor, pretind şi primesc sume de bani şi alte foloase de la persoane depistate  în trafic, care comit contravenţii şi infracţiuni, în scopul de a nu aplica măsurile legale, respectiv neîntocmirea de procese verbale cu sancţiuni mai blânde.

(…) Raportat la actele dosarului şi la starea de fapt expusă, instanţa de apel apreciază că activitatea investigatorului sub acoperire a depăşit limitele atribuţiilor conferite de lege, de a acţiona în scopul descoperirii activităţii infracţionale a inculpaţilor, provocându-i  pe aceştia să comită infracţiuni, în vedere administrării de probe în acuzare.

«Acţiune de restrângere a libertăţii psihice a inculpaţilor»

(…) Analiza obiectivă a actelor dosarului, prin prisma principiilor consacrate de jurisprudenţa C.E.D.O. şi cea naţională, relevă faptul că în prezenta cauză a existat o invitaţie directă la comiterea unei infracţiuni din partea investigatorului sub acoperire, care prin activitatea desfăşurată, i-a determinat pe inculpaţi să comită o infracţiune pe care, altfel, în absenţa manoperelor utilizate, nu ar fi săvârşit-o.

Pentru aceste motive, Curtea de apel consideră că faptele inculpaţilor, de a primi suma de 500 lei, ulterior întocmirii de către inculpatul Ş.V.M. a procesului verbal de contravenţie şi ca urmare a provocării acestora de către investigatorul sub acoperire nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de primire de foloase necuvenite, sub forma autoratului sau a complicităţii, lipsind latura subiectivă a acestei infracţiuni, în contextul în care acţiunea de provocare a agenţilor statului a fost de natură a constitui o acţiune de restrângere a libertăţii psihice a inculpaţilor, care au acţionat astfel sub imperiul acestei constrângeri, chiar dacă nu în sensul prevăzut de art. 46 C.penal.

Instanţa apreciază că activitatea investigatorului este în sensul jurisprudenţei Curţii Europene şi al normelor de drept ale acesteia, agent provocator, deoarece activitatea acestuia  nu a fost una din culpă şi a fost de provocare a inculpaţilor să săvârşească  fapte de corupţie, în vederea obţinerii de probe în acuzare, întrucât  fără intervenţia sa inculpaţii nu ar fi săvârşit acele fapte, din declaraţiile martorilor audiaţi în apărare rezultând neîndoios că, inculpaţii nu erau cunoscuţi ca persoane corupte, ci dimpotrivă, ca persoane care şi-au exercitat cu profesionalism atribuţiile.
Pentru toate considerentele ce preced  Curtea de Apel constată că faptelor inculpaţilor le  lipseşte latura subiectivă a infracţiunii de primire de foloase necuvenite, şi, prin urmare, se impunea o soluţie de achitare a acestora în temeiul dispoziţiilor art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C. proc. pen., criticile procurorului fiind neîntemeiate”.

Citiţi aici integral motivarea Curţii de Apel Alba Iulia