Cum vede economistul Ionel Blănculescu „adevărul despre Cupru Min“
0
Situaţia exploatării miniere Cupru Min SA Abrud, care deţine licenţa de exploatare pentru cel mai mare zăcământ de cupru din România, suscită în continuare atenţia publică. Consultantul financiar Ionel Blănculescu face o analiză economică interesantă despre ceea ce numeşte el „Adevărul despre Cupru Min“.
Analiza a fost publicată pe site-ul acestuia, www.blanculescu.ro. „Faptul că permanent suntem bombardaţi cu informaţii despre cele 20 de miliarde de euro pe care stăm la Cupru Min Abrud, nu mai este o noutate, ci mai mult, un motiv de a transmite în populaţie un sentiment de nesiguranţă, furie şi indignare“, susţine Ionel Blănculescu.
Consultantul financiar face în continuare mai multe remarci în legătură cu situaţia de la Cupru Min:
1. La Cupru Min există o resursă de minereu de 800 mil. tone, din care aprox. 500 mil. tone pot fi efectiv procesate, în max. 20 de ani, cantitate de minereu care cuprinde o concentraţie de 0,10 %-0.15 % (concentraţie reală), de concentrat de cupru, nu cupru curat, ca metal, mai ieftin pe pieţele internationale, însă vom lucra cu cotaţiile pentru cupru, de 8300 usd/tona;
2. Din cantitatea de 500 mil. tone minereu, la 0,1% concentraţie, rezultă o producţie potenţială totală de 500.000 tone concentrat de cupru;
3. Daca avem în vedere că societatea Cupru Min nu poate extrage anual mai mult de 4800 tone concentrat de cupru, adica o medie de 400 tone lunar, şi această producţie în cea mai bună perioadă a activităţii ei, la un preţ valabil pentru cupru, de 8300 usd/tona, ar rezulta venituri anuale de aprox. 30 mil. euro;
4. Capacitatea maximă de extracţie a cuprului pentru Cuprumin este de 6000 tone, neatinsă însă, cu echipamentele existente, iar dupa investiţii de aprox. 270 milioane euro (60 mil. Euro - investiţii curente pentru funcţionare, 90 mil euro - investiţii necesare de mediu şi 120 milioane euro - investitii în retehnologizare), pe care probabil numai o companie puternică, care ar prelua societatea românească, ar putea să o avanseze, în afara preţului de achiziţie, de aprox. 200 mil euro, deci dupa un efort total de 470 milioane euro, capacitatea de extracţie ar putea să atingă 21.000 tone anual;
5. Daca extrapolam la nivelul a 20 de ani de exploatare cele doua situaţii, prima cu producţie anuală de 4800 tone concentrat de cupru, ar însemna venituri totale, fără să iau în considerare cheltuielile, care ar putea să înghită în totalitate veniturile, de 30 mil. euro anual şi 600 mil. euro pe toată perioada, iar daca considerăm Cupru Min modernizat şi retehnologizat, deja vis pentru această companie, am ajunge la o producţie de 21.000 tone concentrat, cu toate că pare o adevarată utopie acest nivel, cu o valoare de 122 mil. euro anual şi 2,4 mld. euro pe toată perioada;
6. Deci, nivelul de aşteptare realist pentru o perioadă de 20 de ani de exploatare a minereului de cupru este de 600 mil.e uro dacă se menţine Cupru Min în situaţia de astăzi sau de max. 2,4 miliarde euro, dacă Cupru Min se privatizează şi devine supertehnologizată;
7. Pentru suspicioşi, proba verităţii: cele 20 mld. euro, care ar constitui valoarea totală a zăcământului de cupru, raportat la 4800 de tone anual, valoarea maximă a producţiei de cupru, la un preţ de 8300 usd/tona, adica 30 mil.e uro anual, ar putea sa fie obţinute în: 20 mld euro împărţit la 30 mil euro anual egal 666 de ani, iar dacă am raporta suma la 21.000 tone cupru, visul neîmplinit al Cupru Min, dupa o ipotetică retehnologizare şi modernizare, cu o valoare de 122 mil. euro, ar necesita: 20 mld euro împărţit la 122 mil. euro egal 164 ani. De aici rezulta fantezismul cifrei de 20 miliarde euro ca valoare a zăcământului de la Roşia Poeni, Cupru Min;
8. Pentru realişti, nivelul de aşteptare la total venituri obţinute, fără a lua în considerare cheltuielile aferente, pentru perioada de 20 ani, este cuprins între 600 milioane euro şi 2,4 miliarde euro.
9. În rest, totul este poveste!
Se încarcă comentariile...
