Vezi aici cum învăţau angajaţii DGFP Alba agenţii economici să fraudeze statul

Rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT în dosarul în care cinci funcţionari ai DGFP Alba şi nouă de la firma Pomponio SA sunt judecaţi pentru infracţiuni economice cuprinde şi o descriere a modalităţilor prin care angajaţii statului acoperau fraudele unor agenţi economici.

„Prin consultanţa asigurată de inculpaţi, anumiţi contribuabili, în speţă SC Pomponio SA, îşi permiteau să întocmească în mod formal dar ilegal, tot felul de documente aparent justificative al activităţilor lor ilegale, care erau luate în considrare de către inculpaţi, fără a le verifica. Mai mult nu existau alte organe de specialitate care să constate aceste fraude şi infracţiuni“, se afirmă în rechizitoriu. Procurorii exemplifică documentele cu situaţii de lucrări cu valoare zero, contracte de vânzare-cumpărare şi reevaluări, documente de producţie, gestiune şi vânzare a balastului şi betonului.

„Un mod de viaţă şi un mod de a gândi“.

Funcţionarii acuzaţi sunt fostul director adjunct Ioan Dobra, fostul şef de serviciu Dorin Conţan şi inspectorii fiscali Ioan Dănuţ Ispas, Ioan Mihail Sîrbu şi Ioan Lazăr. Pentru aceştia, „metoda infracţională“ de protejare a unor firme devenise, potrivit procurorului DIICOT, „un mod de viaţă şi un mod de a gândi“.

Inspectorii fiscali oneşti erau descurajaţi şi defavorizaţi în cadrul relaţiilor de serviciu, printre aceştia existând tendinţa de a se feri să efectueze controale la firmele portejate de inculpaţi. Pe lângă Pomponio, lista mai cuprinde firmele Molent SRL Sebeş, SC Fotbal Club Unirea 2006 SA Alba Iulia, Betacom SRL Cugir, EuropeExpres SRL Alba Iulia.

„După începerea cercetărilor în mod neconspirat, mai multe persoane din judeţ sau alţi cetăţeni români ori străini au formulat sesizări din proprie iniţiativă cu privire la fapte similare comise de Ioan Dobra şi Dorin Conţan. Inculpaţii primeau lunar, pentru protecţie şi consultanţă, sume de genul 2000 de euro/lună, iar în caz contrar, al neplăţii sumelor stabilite, contribuabilii sufereau represalii, controale multiple şi/sau tendenţioase“, se mai susţine în rechizitoriu.

Alte precizări din actul de sesizare a instanţei de judecată:

Veniturile obţinute de agenţii economici din săvârşirea acestor infracţiuni sunt foarte mari şi nete, iar sumele ce trebuiau plătite ilegal funcţionarilor care procedau astfel, sub diferite motive, sunt mici în raport cu ceea ce trebuia plătit în mod legal statului cu titlu de impozite şi taxe.

Grav este, funcţie de modul cum funcţionarii statului procedau în timpul sau anterior controalelor efectuate, că agenţii economici erau unori chiar determinaţi moral de comportamentul funcţionarilor publici să facă astfel d eilegalităţi, dar şi să se ferească, respectiv să se comporte conform conduitei cerute de funcţionarii implicaţi, pentru a nu suferi consecinţele unei eventuale răzbunări, prin exercitarea de controale abuzive.

La impunerea unor anumite conduite şi determinarea persoanelor să procedeze într-un anumit mod, contribuiau şi funcţiile inculpaţilor, care erau consideraţi intangibili şi foarte stabili pe funcţiile d econducere sau control deţinute.

Prejudiciile cauzate prin aceste fapte sunt de asemenea foarte importante, nu numai material ci şi moral, prin crearea unor situaţii nefireşti de neîncredere în cadrul legal şi normativ existent şi în exercitarea autorităţii, agenţii economici constatând astfel că sfaturile funcţionarilor care-i controlează sunt în sensul eludării legii.

Astfel, în cauză, sfaturile funrizate de inculpaţi duceau la situaţii aberante şi nelegale, cum este cazul neimpozitării valorii reevaluate a terenurilor vândute şi trecerea acestor sume în contul rezerve din reevaluare, unde puteau rămâne scriptic la nesfârşit deşi activul a fost reevaluat. Aceste împrejurări, îi determină pe agenţii economici şi reprezentanţii calificaţi ai acestora, jurişti şi economişti, să considere şi să interpreteze şi în viitor legislaţia şi chiar să acorde sfaturi altor parteneri ori colaboratori aflaţi în situaţii similare, în acelaşi sens ilegal, propagându-se procedee şi situaţii frauduloase cu consecinţe extrem de mari.

Intervenţia penală sau contravenţională a altor autorităţi ale statului, este de asemenea limitată şi obstrucţionată în acest caz, întrucât pentru constatarea şi sesizarea acestor fapte este nevoie de un organ de specialitate calificat, care în prezenta cauză nu a putut fi folosit, cu referire la DGFP Alba şi chiar Garda Financiară Alba. Singurele organe cu atribuţii de control în acest domeniu în judeţul Alba sunt cele două instituţii ale căror reprezentanţi sunt prieteni între ei, dar şi cu mari agenţi economici, aşa cum reiese expres din interceptările convorbirilor telefonice efectuate şi chiar din declaraţiile martorilor audiaţi.

Dosarul este judecat la Curtea de Apel Alba Iulia şi are un prim termen în 6 septembrie 2011.