Să ne amintim istoria: Cetatea dacică de la Căpâlna

Cetatea de la Căpâlna a fost unul dintre obiectivele strategie ale dacilor în cadrul sistemului de apărare construit împotriva invaziei romanilor. În prezent se mai păstrează doar o parte din zidurile monumentului care pot fi vizitate de orice turist.

Cetatea este al doilea monument din Alba aflat în patrimoniul UNESCO, alături de Cetatea ţărănească de la Câlnic. Monumentul de la Căpâlna a fost ridicat pe timpul domniei lui Burebista şi şi-a încetat existenţa în urma unui incendiu de proporţii ce a avut loc în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea.

Menirea ei strategica era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeşului. Aflata la 610 metri înălţime, cetatea Căpâlna forma împreună cu fortificaţiile Costeşti, Baniţa şi Tilişca o reţea de apărare in jurul Sarmizegetusei Regia.

Ruinele unui turn de apărare

În prezent pot fi observate zidurile groase de peste trei metri, prin care se mai poate reconstitui forma ovala a cetăţii, iar deasupra lor mai există şi azi ruinele unui turn de aparare, cu latura de aproape zece metri. S-a mai pastrat şi un coridor boltit, prin care se asigura accesul la creneluri şi la turnul de aparare. Zidul, care avea o lungime totală de aproximativ 270 de metri, a fost parţial distrus după pacea încheiată în urma primului război daco-roman şi reconstruit apoi în grabă în preajma celui de-al doilea conflict.

Click pe poze pentru galerie foto

Cetatea a fost reşedinţa unui nobil ce făcea parte din suita regilor daci. Era întărită cu blocuri de calcar ecarisat, aidoma celor mai impunătoare fortificaţii din Munţii Orăştiei, iar bo¬găţia materialului arheologic descoperit aici demonstrează amploarea relaţiilor economice derulate la Căpâlna. Starea în care s-au păstrat zidurile este, însă, mai proastă decât la cetăţile din Munţii Orăştiei. Blocurile de calcar au alunecat sau sunt ieşite în afară, iar zidul nu s-a mai păstrat deloc pe unele porţiuni. Trupele romane, conduse de împăratul Traian, au asaltat de doua ori cetatea cucerind-o în ambele razboaie, în 101-102 şi 105-106, aducându-i de fiecare data distrugeri importante.

Tezaur recuperat în 2009

Cetatea se află din punct de vedere administrativ în proprietateaPrimăriei şi a Consiliului local Săsciori. În lipsa unor resurse financiare pentru restaurare a fost lăsată în paragină, dar şi pradă traficanţilor de comori dacice. Un colier cu pandativi din aur şi doi cercei, sustraşi din situl arheologic de la Căpâlna, au fost recuperaţi de autorităţi în 2009. Tezaurul era dat în urmărire internaţională încă din 2005 şi au fost furate în perioada 2002 – 2003. A fost recuperat de la un cetăţean din Germania, dupa ce a fost valorificat în vara anului 2008 în Serbia de o parte a membrilor reţelei de braconieri judecată în dosarul "Aurul dacic", la Curtea de Apel Alba Iulia.

Accesul spre cetate se face de pe drumul naţional 67C, in apropierea satului Căpâlna pe Valea Frumoasei, la ieşirea din localitatea Mărtinie, după Şugag, la circa 25 km de Sebeş. Drumul de acces este semnalizat cu un indicator. Poate fi vizitată de orice turist care alege un tarseu pe Valea Sebeşului. Merită pentru că este o parte importantă a istoriei acestor locuri.