Vali Şerban, folkistul pasionat de istorie

Folkistul Vali Şerban a participat la aproximativ 2.000 de spectacole. Organizează la Alba Iulia Festivalul naţional de folk „Ziua de mâine”, iar în calitate de maestru de ceremonii al Cetăţii întâmpină toate personalităţile. 

Vali Şerban a scos albumele „20 de ani” şi „Lupul alb”, şi îl pregăteşte pe al treilea.

Membru al Cenaclului Flacăra

A început să cânte de la vârsta de 15 ani în trupa „Tinerii“, iar student fiind la zootehnie, a luat contact cu folk-ul. „Am ajuns la Timişoara pentru că trebuia să intru obligatoriu la o facultate ca să nu merg în armată. Doar un an am frecventat cursurile, mă tenta muzica folk, apăruse Cenaclul Flacăra. Acolo am luat contact cu muzica serioasă, în primul rând cu Phoenix, cu ProMuzica, şi acest fapt mi-a dat convingerea că drumul meu e folk-ul“, a spus Vali Şerban. Din 1977, timp de nouă ani, va participa ca şi membru la toate evenimentele Cenaclului Flacăra. „Întâlnirea cu cenaclul a schimbat definitiv direcţia destinului meu. Din acel moment pentru mine nu a mai existat decât muzica şi poezia“, a spus folkistul. Interpretează şi acum cântece din perioada cenaclului, precum „Cenuşa verii“, „A plecat moţul în ţară“, „Vânturi pline de zăpadă“. „Nu există un cântec cel mai drag, pentru că dacă ar exista nu le-aş mai cânta pe celelalte. Toate sunt importante pentru că am crezut şi cred în ele şi fiecare reprezintă o etapă în devenirea mea artistică“, a mai spus Vali Şerban.  

Directorul Festivalului „Ziua de mâine“

În anul 2005 a pus bazele Festivalului concurs naţional de folk „Ziua de mâine“ de la Alba Iulia. A visat timp de 30 de ani la organizarea acestui festival. „Am conceput proiectul, l-am prezentat Consiliului Judeţean Alba, iar acum suntem în al şaselea an de festival, şi mă bucură că toţi colegii mei din folk, consideră că festivalul este cel mai puternic din ţară din punct de vedere al organizării şi participării valorice“, a afirmat Vali Şerban. Este de părere că festivalul creează atitudine, stare morală şi estetică. De asemenea, de nouă ani, Vali Şerban educă gusturile ascultătorilor într-o emisiune radio de muzică folk.

Maestru de ceremonie al Cetăţii Carolina

O altă pasiune a lui Vali Şerban este istoria. Acesta este maestru de ceremonii al Cetăţii Alba Iulia „În ultimii ani, m-am întâlnit cu această pasiune pentru istorie la Ansamblul arhitectural Hotel Medieval, în cadrul Traseului celor Trei Fortificaţii, unde pur şi simplu locuiesc într-un vis. În calitate de maestru de ceremonii, am prilejul dar şi obligaţia de a întâmpina primul toate personalităţile ce trec pragul cetăţii“, a spus albaiulianul. Vali Şerban a întâmpinat familia regală a României, preşedintele ţării, ambasadori, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice şi culturale, inclusiv pe Koïchiro Matsuura, preşedintele UNESCO.

Cum vedeţi folkul în ziua de astăzi?
V.Ş.: Dincolo de numele importante, folk-ul trece printr-un impas. A fost parcurs de trei generaţii, iar tinerii ce ar trebui să o compună pe cea de-a patra, nu mai au de unde să înveţe folk. Ca şi director de festival, mă doare faptul că sunt mulţi concurenţi ce cântă melodii din alte spectre muzicale. Marea problemă a muzicii folk este aceea de a lăsa urmaşi, iar noi, cei din primele generaţii, trebuie să stabilim ce e folk. Lucrez la un proiect pe acest subiect.

Ce planuri de viitor aveţi?
V.Ş.: „Pregătesc o carte despre muica folk, despre Cenaclul Flacăra, despre acei oameni frumoşi şi nebuni, despre viaţa mea. Se numeşte «Istoria unui vis» şi va fi lansată cu ocazia festivalului de folk Ziua de mâine, de la Alba Iulia din această toamnă.“

Ce-i place: „Îmi place muzica bună, nu mă cramponez în anumite genuri,  dar reuşesc să fiu selectiv. Ascult Tudor Gheorghe, Holograf, Iris, Proconsul, dar sunt şi cântece şi balade populare care mă umplu de încântare. Îmi plac oamenii inteligenţi, mor după ei. Îmi place, deopotrivă, cerul senin şi cerul înnorat, şi mai ales, îmi place faptul că îmi trăiesc viaţa de-a lungul ei, pentru că de-a latul, voi fi foarte ocupat“.

Ce nu-i place: „Detest prostia, mai ales cea agresivă şi declamativă, urăsc lipsa de înţelegere. Urăsc faptul că într-o zi no să mai pot reciti aceste rânduri“.

Profil:

Născut la: 20 octombrie 1953, Câmpeni
Studii: Facultatea de Zootehnie Timişoara, un an
Familie: Căsătorit, doi copii