Alba Iulia: Sala Unirii, unul dintre principalele puncte turistice ale municipiului Alba Iulia
0
Sala Unirii, clădire care datează din 1908, este locul unde la 1 decembrie 1918, s-a adoptat Declaraţia de unire a Transilvaniei cu România.
Clădirea în care a fost semnat actul Marii Uniri a funcţionat ca şi club ofiţerilor din armata austro-ungară. În această sală, restaurată şi amenajată, se păstrează drapele şi cocarde purtate de participanţii la marele eveniment, mobilier de epocă, volumele cu Documentele Unirii.Clădirea în care a fost semnat actul Marii Uniri a funcţionat ca şi club ofiţerilor din armata austro-ungară. În această sală, restaurată şi amenajată, se păstrează drapele şi cocarde purtate de participanţii la marele eveniment, mobilier de epocă, volumele cu Documentele Unirii.
Modificări aduse de-a lungul timpului
Datorită însemnătăţii istorice, Sala Unirii este considerată unul dintre cele mai importante monumente din ţară. De-a lungul timpului clădirea a suferit diverse modificări mai exact între 1919 şi 1922. „La faţada dinspre parc a fost desfiinţat rândul superior de ferestre, cele inferioare fiind mărite şi transformate în uşi. La faţada posterioară, rezalitul corpului central a fost complet schimbat faţă de cel originar, tratat în întregime ca un impunător arc de triumf, îmbrăcat într-un decor executat în relief. „Masiva deschidere semicirculară prezintă un ancadrament ornamentat cu o succesiune de scuturi heraldice alternând cu frunza de laur, având la cheia de arc o agrafă puternic reliefată, acoperită cu o frunză de acant; portalul este flancat de pilaştri dubli aşezaţi pe baze înalte şi profilate; friza este acoperită în întregime de motivul frunzei de stejar întrerupt doar de cartuşul cu inscripţia monumentală în marmură”, a explicat arheologul Constantin Inel, directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Restaurată între 1967-1968
Interiorul Sălii Unirii a suferit şi el o serie de transformări de-a lungul timpului, astfel între 1918-1922 modificările au afectat vestibulul şi sala în care a avut loc şedinţa Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. „Amplficate spaţiile au primit un decor sculptat şi pictat de natură să evoce măreţul eveniment şi în general istoria poporului român; holul pătrat al intrării poartă o boltă în cruce sprijinită pe stâlpi profilaţi şi legaţi prin arcuri semicriculare. Portretele lui Traian şi Decebal într-un medalion de deasupra intrării şi cele ale lui Mihai Viteazul şi Alexandru Ioan Cuza în stânga şi respectiv în dreapta intrării, sunt singurele lucrări de pictură de aici”, a mai adăugat Constantin Inel. Aspectul actual a fost relizat în urma restaurării din anii 1967-1968. Arheologul a precizat că lucrările de pictură în ulei (pe pânză) ale francezului Pierre Bellet care înfăţişau o impresionantă galerie a marilor voeivozi şi personalităţi ale neamului, au fost înlocuite la restaurarea edificiului cu un ansamblu realizat în frescă de către C-tin Piliuţă, Marius Cilievici şi Pavel Codiţă, cu o tematică asemănătoare, dar mai extinsă.
Sala Unirii împărţită între doi administratori
Sala Unirii, vizitată anual de mii de turişti, este în prezent împărţită între doi administratori, pe de-o parte statul român prin Muzeul Naţional al Unirii şi de cealaltă parte Universitatea „1 Decembrie 1918”. „Considerăm anormal ca Sala Unirii, simbolul unităţii naţionale să fie împărţită între doi administratori. Este absolut necesar să se redea în întregime sala pentru spaţiu muzeal destinat publicului şi să nu fie pe latura de nord doar simple birouri”, a declarat Constantin Inel.
Se încarcă comentariile...
