Cum au hotărât românii Unirea de la Alba Iulia în 1918. Momentele cheie ale Marii Adunări Naţionale

Foto Muzeul Naţional al Unirii/Una dintre fotografiile document cu participanţii la Marea Adunare Naţională

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de acum 93 de ani, a antrenat pe aşa numitul „câmp al lui Horea“ peste 100.000 de români care şi-au exprimat prin viu grai dorinţa de Unire. Fruntaşii românilor ardeleni au anunţat hotărârea istorică, după ample dezbateri în actuala Sală a Unirii.

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a antrenat potrivit însemnărilor vremii „toată suflarea din oraş“, dar şi zeci de mii de români veniţi de la sute de kilometri. Cea mai vehiculată cifră a celor care au fost martorii Unirii este de 100.000 de oameni.

Străinii cu inimă de român din Iaşi sărbătoresc Ziua Naţională

Cum sărbătoreau românii 1 Decembrie. Imagini inedite cu Ziua Naţională în ultimii 20 de ani GALERII FOTO

Mulţimile au început să ajungă la Alba Iulia încă din ziua de 30 noiembrie 1918, cu căruţele sau cu trenurile speciale.

„Câmpul lui Horea“, împărţit în 15 zone

„Oamenii care au venit cu o zi înainte la Alba Iulia, s-au cazat în satele din apropierea oraşului: Oarda, Pîclişa, Partoş. Din Blaj au venit 1.500 de oameni, din localităţile Ighiu, Ţelna, Vinţu de Jos, au sosit între 300-500 de oameni din fiecare. Satele din Munţii Apuseni au fost reprezentate, în medie, de cîte 80 de persoane, care au venit cu căruţele la Alba Iulia. Participanţii din judeţele învecinate au ajuns cu trenurile speciale“, a punctat Dorin Giurgiu, cercetător la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

În funcţie de direcţia din care au ajuns în oraş, au intrat pe la Poarta I a Cetăţii bastionare, sau prin partea de vest a fortificaţiei, direct pe aşa numitul „câmp al lui Horea“, actualul Platou al Romanilor, din faţa Catedralei Încoronării.

Evenimentele din 1 Decembrie 1918, o zi mohorâtă de duminică, au început la primele ore la dimineţii. Membrii Consiliului Naţional Român Central, care au ajuns în oraş în preziua evenimentulu, au fost responsabili cu ordinea , iar Garda Naţional a asigurat paza.  „Câmpul lui Horea“ a fost împărţit  în 15 zone. Mulţimile au fost dirijate să se aşeze în funcţie de localităţile de provenienţă.

Click pe poze pentru a vedea o galerie cu poze de la 1 decembrie 1918

„Marea Adunare de la Alba Iulia din istorica zi de 1 Decembrie 1918, s-a remarcat şi printr-o disciplină organizatorică remarcabilă, de care au fost responsabili membrii Consiliului Naţional Român Central şi Garda Naţională formată din patru batalioane: Alba Iulia, Blaj, Abrud, Turda“, a mai punctat Dorin Giurgiu.

„Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă este decisă pentru toate veacurile “

În jurul orei 10.00,  au urcat pe scena amenajată în clădirea  Cazinoului, azi Sala Unirii, în aclamaţii şi urale, fruntaşii Consiliului Naţional Român Central şi reprezentanţii Bisericii.  Peretele din fundalul încăperii era împodobit cu tabloul lui Mihai Viteazul, sus, iar mai jos tablourile conducătorilor Revoluţiei din 1784-1785: Horea, Cloşca şi Crişan. După salutul de bun venit rostit de Ştefan Cicio Pop, s-a trecut la numărarea delegaţilor, în total 1.228. Protopopii ordodoxi şi greco-catolici erau delegaţi de drept, dar au fost şi delegaţi ai profesorilor, învăţătorilor,femeilor,meseriaşilor,fiecare categorie reprezentată de câte două persoane. Ulterior, a fost ales prezidiul care a coordonat lucrările din actuala Sală a Unirii.

Istoricul discurs al lui Vasile Goldiş, , om cu o vastă cultură, cu înalte concepţii social-politice, a început  în jurul orei 11.00.  El a rostit şi fraza plină de adevăr: „Veacuri de-a rândul poporul românesc, adevăratul şi legitimul proprietar al pământului ce fusese odinioară Dacia romană, a fost socotit străin şi rob pe pământul lui strămoşesc“. A făcut referire şi la modul în care trebuie exercitată în viitor puterea politică şi şi-a încheiat cuvântarea cu memorabila frază „Să jurăm credinţă, de aici înainte, numai naţiunii române, dar tot atunci să jurăm credinţă şi civilizaţiunei umane“. Ulterior, Vasile Goldiş a supus aprobării Adunări Naţionale documentul cunoscut ca Rezoluţia de Unire. După cuvântările oficiale, preşedintele Gheorghe Pop de Băseşti a supus aprobării Rezoluţia care a fost votată cu unanimitate, ceea ce era sininim cu „Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă este decisă pentru toate veacurile “.

Citirea Rezoluţiei de Unire în faţa mulţimii

La punctul I al documentului se spunea: „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia , în ziua de l Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România“.  A fost ales şi Marele Sfat Naţional Român, cu rol de Parlament al Transilvaniei.

Dezbaterile din actuala Sală a Unirii s-au încheiat în jurul orei 13.30. Delegaţii au ieşit apoi,  în fata celor peste 100.000 de participanţi, grupaţi pe Platoul Romanilor, pentru a le anunţa hotărârea. De la  cele patru tribune amenajate,  episcopii Iuliu Hossu şi Miron Cristea, alături de alţi fruntaşi ardeleni, au prezentat publicului textul Rezoluţiei de Unire.

Mulţimile au început să părăsească „câmpul lui Horea“ în jurul orei 16.00.

Sala Unirii din Alba Iulia adăposteşte manuscrisul original al „Cuvântării lui Vasile Goldiş“ la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Cele şase volume legate în piele au fost donate de ASTRA, la aniversarea a două decenii de la Unire. În partea centrală a primei coperţi este înscrisă fotografia lui Vasile Goldiş, sub  care stă scris cu majuscule: „Cuvântarea lui Vasile Goldiş la 1 Dec. 1918“.