De ce a fost arestat patronul pensiunii din Alba Iulia: „A înlesnit practicarea prostituţiei“

Foto Arhiva/Sală de judecată

Tribunalul Alba a făcut publică motivarea sentinţei prin care Tibor Polgar, reprezentantul unei pensiuni din Alba Iulia, a fost arestat preventiv pentru trafic de minori şi proxenetism. Judecătorii consideră că lăsarea sa în libertate ar reprezenta pericol concret pentru ordinea publică.

În acelaşi dosar mai este cercetat Darius Mihail Câmpean, care a primit interdicţie de a părăsi localitatea de domiciliu. Bărbatul este trimis în judecată pentru infracţiuni asemănătoare şi în dosarul  „Prostituate pentru VIP-uri“. Recursul inculpatului Tibor Polgar la măsura arestării preventive se va judeca luni la Curtea de Apel Alba Iulia.

Precizările cele mai importante din motivarea judecătorilor:

„Examinând propunerea de arestare preventivă prin prisma disp. art. 148 – 149 C.pr.pen., Tribunalul reţine că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

Din actele dosarului rezultă indicii temeinice respectiv presupunerea rezonabilă că în perioada anilor 2010-2012 inculpatul a săvârşit acte materiale specifice infracţiunii de trafic de minori, recrutare, primire, cu privire la minorele... De asemenea, inculpatul a comis acte specifice infracţiunii de proxenetism şi anume îndemn, înlesnire a practicării prostituţiei, tragere de foloase de pe urma practicării prostituţiei, faţă de numitele U. D. A., şi P. M., mai precis le-a găsit celor două fete clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost, relaţiile consumându-se la pensiunea din Alba Iulia, administrată în fapt de către inculpatul Polgar.

Din probele administrate până la acest moment în cursul urmăririi penale  rezultă indicii temeinice că inculpatul  a comis infracţiunile de trafic de minori şi proxenetism, pentru care este cercetat iar lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, generat de rezonanţa socială negativă a faptului că o persoană asupra căreia planează acuzaţia săvârşirii unor infracţiuni grave, asupra unor minori, este cercetată în stare de libertate.

Indiciile temeinice ale comiterii faptelor se conturează la acest moment procesual din următoarele probe:
- proces verbal de sesizare din oficiu,
- declaraţiile persoanelor vătămate minore,
- declaraţiile învinuitelor U. D. A. şi P. M.,
- declaraţiile martorilor audiaţi în cauză,
- procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză şi de redare a înregistrărilor audio video în mediul ambiental,
- procesele verbale de percheziţie domiciliare (cu ocazia efectuării percheziţiei la pensiune, minora ., a fost identificată într-una din camere, împreună cu un client de naţionalitate belgiană; de asemenea la recepţia au fost identificate mai multe prezevative),
- declaraţiile inculpatului Polgar Tibor şi a înv. C. D. M..

Pericolul concret pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului a fost definită în practica judiciară pe baza următoarelor criterii:
- date privind persoana inculpatului – chiar dacă acesta nu are antecedente penale, lipsa acestora nu ar conduce automat la înlăturarea pericolului concret pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului, în contextul gravităţii faptelor; 
- gravitatea infracţiunilor pentru care sunt indicii: există tipuri de infracţiuni care prin natura lor conduc la ideea creării unui pericol concret pentru ordinea publică prin amploarea fenomenului infracţional pe care-l presupun şi dezvoltă fie prin impactul negativ asupra întregii colectivităţi, fie prin limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege.

Or,  în prezenta speţă, infracţiunile de trafic de minori şi proxenetism au în mod evident un asemenea impact  negativ în comunitate mai ales în contextul sporirii acestor tipuri de infracţiuni. În plus, urmările grave asupra dezvoltării fizice şi psihice a minorelor victime întăresc pericolul concret  pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului, iar limitele de pedeapsă între 7 şi 18 ani sunt evident consistente şi denotă faptul că legiuitorul a avut în vedere pericolul social ridicat al acestor infracţiuni generat  de valoarea socială importantă ocrotiră de lege – libertate minorilor şi bunele moravuri;

- posibilitatea ca lăsarea în liberate a inculpatului să încurajeze alte persoane să comită asemenea fapte şi  evitarea acreditării ideii că justiţie nu ar acţiona suficient de ferm pentru reprimarea unei asemenea manifestări infracţionale. În cauză, Tribunalul  apreciază oportună luarea măsurii arestării preventive pentru descurajarea infractorilor în comiterea acestor fapte cât şi asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, conform art.136 al.1,8 C.pr.pen. Faptul că inculpatul  a săvârşit faptele în formă continuată pe parcursul a doi ani este un element care conduce la concluzia că arestarea preventivă se impune pentru stoparea desfăşurării activităţii infracţionale.

- crearea în rândul colectivităţii a unui sentiment de insecuritate. Şi acest criteriu este întrunit în speţă: gravitatea faptei şi a urmărilor asupra minorelor stârneşte un sentiment de insecuritate datorită faptului că o persoană care a comis infracţiuni grave mai ales asupra minorilor ( persoane vulnerabile datorită insuficienţei maturizări de care inculpatul  a profitat) este cercetat în stare de libertate.“