Alba Iulia: Simone Albani a amânat decolarea unui avion pentru o întâlnire de afaceri

Italianul s-a stabilit la Alba Iulia în urmă cu 15 ani şi apreciază faptul că oamenii sunt harnici şi corecţi. A obţinut cetăţenia română în 2000.

Profil:
Născut la: 26 mai 1974, Bergamo, Italia
Studii: Liceul cu profil tehnic
Familie: căsătorit, doi copii

Ajuns  în România pentru a-şi ajuta tatăl, Simone Albani şi-a dezvoltat de-a lungul timpului propria afacere în domeniul mobilei. Cele două fime pe care le deţine au fost premiate în ultimii ani pentru rezultate excepţionale în domeniul de activitate.

L-a moştenit pe tatăl său

Simone Albani a venit pentru prima dată în România în 1994, iar un an mai târziu s-a stabilit aici. A părăsit oraşul Bergamo, situat la o distanţă de 40 de kilometri de Milano pentru Alba Iulia. „E foarte greu să pleci din ţara natală. Am avut foarte mulţi prieteni pe care a trebuit să-i las în urmă. Tatăl meu se ocupa cu vânzarea utilajelor de prelucrare a lemnului, iar o societate din Bucerdea avea nevoie de suport tehnic. Aşa am ajuns aici, iar în timp am preluat eu această firmă“, a spus italianul în vârstă de 36 de ani.

La 21 de ani, Simone Alba a intrat în afaceri cu mobilă împreună cu tatăl său, deţinând firma Marco Polo. „În 2000 am înfiinţat societatea Albani Forex, o firmă cu capital românesc. Am început cu producţia de cherestea, apoi ne-am dezvoltat şi am trecut la realizarea de mese şi subasamble pentru canapele, iar de aproximativ un an jumate facem şi canepele“, a spus Simone Albani.

Cele două firme au primit anual premii din partea Camerei de Comerţ Alba. „Am reuşit să ne menţinem printre firmele cele mai bune din domeniu. În  anul 2007, Albani Forex a primit un premiu din partea Consiliului Judeţean Alba pentru investiţiile realizate“, a mai spus italianul.

Pasionat de ceea ce face

Acesta se declară pasionat de ceea ce face. Pentru designul pieselor de mobilier din producţia proprie lucrează ore în şir. Se inspiră din designeri din întreaga lume şi îmbină cu succes stilul italian cu cel românesc. „Călătoresc foarte mult, particip la diverse târguri de mobilă, mă documentez singur. Strict despre stilul italian, pot spune că este unul inovator.  În România predomină încă produsele clasice, utile. Cu toate acestea, lumea este tot mai atentă la aspectul a ceea ce cumpără“, a precizat Albani.

Acesta speră ca în câţiva ani să dezvolte un birou de design care să aducă pe piaţă produse inovatoare.  În concepţia acestuia, o încăpere decorată cu stil trebuie să conţină piese de mobilier din lemn şi să excludă plasticul şi inoxul. „Lemnul trebuie să ocupe un loc important  deoarece transmite căldură, în schimb exclud plasticul sau inoxul. Mobila nu trebuie să fie înghesuită. Pardoseala din gresie nu trebuie pusă în zona de zi, iar parchetul sau mocheta nu au ce căuta în dormitor“, a subliniat Simone Albani.

Ce planuri de viitor aveţi?
S.A.: „În primul rând, vreau să dezvolt firma cu ajutorul angajaţilor şi să le împărtăşesc şi lor din experienţa mea de viaţă. De asemenea, vreau să-i ajut pe cât mai mulţi să aibă o viaţă şi un viitor mai bun. Acesta este şi motivul pentru care am decis să mă implic în viaţa publică din Alba Iulia. Sunt obişnuit să bat la uşi şi să mobilizez lumea în comunitatea în care trăiesc“.

Aveţi un sfat pentru cineva care vrea să îşi dezvolte propria afacere?
S.A.: „Multă determinare şi un plan bine gândit pentru a nu se împotmoli pe drum. Spre exemplu, odată trebuia să ajung la o întâlnire foarte importantă. Fiind în întârziere spre aeroport, am reuşit să amân decolarea avionului cu 30 de minute. Le-am cerut foarte ferm celor de la companie să mă aştepte. Aşa trebuie procedat şi în afaceri, trebuie să fii hotărât“.

Ce-i place: „Îmi plac tradiţile deoarece te fac să duci istoria mai departe şi să te simţi mai aproape de înaintaşi. Îmi place să lucrez cu oamenii şi să îi văd fericiţi. De asemenea, îmi plac copiii, ei sunt viitorul nostru. Apreciez curăţenia şi nu îmi place să văd hârtie aruncată pe jos“.

Ce nu-i place: „Nu îmi place lipsa de atitudine. Dacă trăim cu toţii cu ideea că este suficient să aibă alţii atitudine pentru noi, înseamnă că nu avem cum să ne dezvoltăm. Nu îmi plac oamenii care preferă să fugă de probleme decât să le înfrunte şi persoanele care uită de unde au plecat. În funcţie de situaţie, unii reuşesc mai mult în viaţă, alţii mai puţin, iar când refuză să îşi amintească de unde ai pornit, însemnă că nu mai au respect pentru valorile vieţii“.