Alba Iulia: Studiu 3D pentru Gheţarul de la Scărişoara
0
Blocul de gheaţă de la Scărişoara l-ar putea depăşi pe cel din peştera Dobsinska din Slovacia, considerat cel mai mare gheţar subteran din lume. Cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (ISER), departamentul din Cluj-Napoca, realizează un studiu 3D pentru stabilirea dimensiunilor acestuia.
Cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (ISER), departamentul din Cluj-Napoca, efectuează în această perioadă o serie de studii pentru a stabili dacă Gheţarul de la Scărişoara, comuna Gârda de Sus, este cel mai mare din lume.
Cercetătorii adună informaţii despre gheţar încă din anul 2007, când au instalat în gheţar mai multe aparate performante. Pe baza datelor obţinute în ultimii doi ani se lucrează acum la realizarea unei imagini tridimensionale a blocului de gheaţă. „Rezultatele preliminare au arătat că există grosimi diferite ale blocului de gheaţă între 11 metri şi 36 metri, astfel încât volumul blocului de gheaţă ar putea să depăşească 112.000 metri cubi”, a spus prof. dr. Bogdan Onac, directorul departamentului din Cluj al ISER.
Conform speologilor, blocul de gheaţă din peştera Scărişoara ar putea depăşi volumul blocului de gheţă din peştera Dobsinska din Slovacia, care are între 107.000 şi 112.000 de metri cubi. Gheţarul din Slovacia este considerat cel mai mare bloc de gheţă subterană din lume.
Studii pentru reconstituirea schimbărilor climatice
Cercetările la peştera din Munţii Apuseni au început încă din anul 2001. Atunci, Asociaţia Speologică „Sfinx” din Gârda de Sus a explorat noi laterale ale peşterii, finalizând amenajarea actuală a porţiunii turistice a peşterii. Din anul 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar pentru a se determina structura gheţii în profunzime şi grosimea ei. Au fost preluate probe din gheaţă şi din incluziuni, făcându-se datări inclusiv cu Carbon 14.
„Studiile vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 2000 de ani, schimbări de temperatură, precipitaţii şi de vegetaţie, pe baza depozitului de gheaţă din peştera Gheţarul Scărişoara”, a precizat geologul Aurel Perşoiu, doctorand la universitatea „University of South Florida” din Statele Unite şi fost cercetător la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”. Speologul Christian Ciubotărescu, preşedinte AS Sfinx, a precizat că rezultatele definitive vor fi publicate după ce vor fi terminate toate calculele şi va fi finalizată proiecţia tridimensională a blocului de gheaţă.
Prima peşteră declarată Monument al Naturii
Gheţarul Scărişoara este prima peşteră declarată Monument al Naturii în România în anul 1938. Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în anul 1847, acesta fiind explorat cu mult înainte de către moţi pentru apă şi gheaţă. Peştera are o lungime de peste 700 metri, trei intrări şi se află la o altitudine de 1.165 metri faţă de nivelul mării.
Aici trăiesc specii rare de lilieci şi gândaci, iar din sedimentul „Rezervaţiei Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra, strămoşul caprei.
“Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50m şi un diametru de 50m, echipat cu scări metalice. La baza acestei coborâri se află Sala Mare a cărei planşeu este ocupat de un bloc de gheaţă cu un volum de peste 100.000 metri cubi şi a cărui strat de la bază au între 2000 şi 3500 de ani vechime”, a spus speologul Christian Ciubotărescu.
Se încarcă comentariile...
