Săpături în Parcul Custozza din Cetatea Alba Iulia. Vezi ce au descoperit arheologii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ziduri din perioada romană desdcoperite în fostul parc
Ziduri din perioada romană desdcoperite în fostul parc

Arheologii de la Muzeul Unirii au finalizat o primă parte a cercetărilor pe care le realizează în Parcul Custozza din Cetatea Alba Iulia. Cum era de aşteptat, au fost descoperite elemente ale clădirii comandamentului castrului roman.

Prezentăm în continuare raportul întocmit de reprezentanţii Muzeului Unirii în legătură cu cercetările efectuate în zona Parcului Custozza:

«În perioada 20 august- 22 septembrie 2011 s-a trasat şi executat o primă secţiune transversală de cercetare peste parc (notată S I p) de la Str. Mihai Viteazul la Str. N.Iorga, lungă de cca 80,00 m şi lată de 3,00 m. Ca reper au fost luate postamentele găsite pe  Str. Al. Sterca Suluţiu lângă zidul cazărmii pe de-o parte, iar pe  de altă parte zidurile marcate la nivelul  dalajului pe Str. M. Viteazul.

În acest moment se pot emite câteva consideraţii:
    a) pentru prima dată în istoria locului s-au găsit elemente sigure ale clădirii comandamentului castrului (principia);

    b) reunind descoperirile arheologice pentru epocă romană, realizate pe parcursul acestui an, se poate discuta despre un plan provizoriu al castrului, în care pe lângă cunoscutele trasee ale zidurilor de incintă şi ale amplasamantelor cunoscute sau presupuse ale porţilor de acces, acum se pot evidenţia axe de circulaţie (date de drumul roman descoperit – via principalis), amplasamente de barăci sau alte edificii din interiorul castrului, precum şi amplasamentul clădirii comandamentului (principia), sau ale unor clădiri de cult (precum templul descoperit în primăvara 2011);
    c) spre marea noastră surpriză (şi a tuturor) nu am identificat distrugeri semnificative ale construcţiilor romane, de-a lungul secolelor ulterioare din epoca medievală şi modernă, zidurile fiind foarte aproape de suprafaţă;
    d) pornind dinspre str.Mihai Viteazul au fost găsite construcţiile C1 şi C2, precum şi drumurile dintre ele din strat de pietriş; mai spre nord, în imediata apropiere a monumentului Custozza, s-a descoperit o clădire absidată C3 cu sistem interior de încălzire cu hypocaust; aceasta este urmată spre nord de o curte pavată cu dale mari de piatră; canale de evacuare a apelor pluviale şi uzate.
    e) au fost descoperite fragmente de vase, fragmente de monumente între care şi un fragment de coloană votivă dedicată probabil lui Jupiter, numeroase ţigle cu ştampile ale legiunii a XIII a Gemina de tipul LEG XIII G (fapt interesant din punct de vedere cronologic), un fragment de antefix, trei monede romane (două emise pe timpul lui Hadrian).

Ziduri din perioada romană desdcoperite în fostul parc

Fragmente ceramice şi monede

S-a mai executat, paralel cu Str. N.Iorga, o secţiune (S 2p) transversală pe prima secţiune şi la capătul ei nordic, aceasta având lungimea de 35 m, lăţimea 5,00 m. Secţiunea se impunea să fie realizată, deoarece la supravegherea lucrărilor de realizare a canalului pentru cablul de comunicaţii, a rezultat o zonă bogată în elemente de pavaj din piatră şi postamente de piatră. La această dată, avem următoarele descoperiri, în secţiunea S2p:

    a) a fost descoperit un şir de postamente provenind de la un porticus mare, în care apar şi elemente arhitectonice refolosite (baze de coloane, fragmente de arhitravă), precum şi porţiuni de curte pavată cu dale mari de piatră.
    b) au apărut numeroase fragmente ceramice, câteva monede, fragmente de monumente arhitectonice (unele refolosite ca pavaj, ţigle cu ştampilă (LEG XIII G), fragmente de la o placă de marmură cu inscripţie (greu de definit) o inscripţie întreagă datând de la începutul secolului III p. Chr., precum şi un bloc masiv dintr-o a doua inscripţie, cel mai posibil să dateze tot din secolul III p.Chr.
    c) Inscripţia întreagă este foarte importantă. Ea confirmă faptul că împăratul Marcus Aurelius Antonius (Caracalla) a fost în Dacia împreună cu mama sa Iulia Domna. Mai mult se confirmă prezenţa împăratului la Apulum. Şirul inscripţiilor tipice legate de această vizită imperială constituie un şir complet de la Veţel – la Porolissum.

Construcţii din epocile medievală şi modernă

Se impune şi observaţia că, punctual (din loc în loc), nivelul de epocă romană, şi implicit elementele de construcţii descoperite, au fost străpunse de diverse complexe de epocă medievală sau modernă, fiind în curs de prelucrare materialele arheologice descoperite în 8 complexe arheologice certe, care se constituie ca şi gropi de provizii dar şi posibile locuinţe de tip îngropat (bordei). Materialul arheologic medieval pare să încadreze două din complexele arheologice în secolul XII, (două gropi), unul în secolele XIV-XV, precum şi trei trasee de ziduri de piatră spartă şi cărămidă, legate cu mortar de var, de orientare est-vest (şi care suprapun elemente de pavaj roman din piatră), iar din perioada modernă sunt traseul unei canalizări din cărămidă (tip tunel), şi alte câteva intervenţii de demolare realizate în zidurile romane.

La ambele secţiuni (S1p şi S2p), lucrările sunt în curs de derulare. În cazul secţiunii S1p trebuie dezvelită clădirea C3 (care prezintă cea mai interesantă planimetrie, inclusiv absida semicirculară) şi lămurită situaţia clădirilor C1 şi C2, dinspre Str. N.Iorga. În cazul secţiunii S2p trebuie lărgit spaţiul cercetat datorită importanţei descoperirilor epigrafice, dar şi prelungită secţiune spre vest, paralel cu str. N. Iorga, până spre Sala Unirii, pentru a identifica eventualele proporţii ale clădirii şi porticus –ului.

Potenţial arheologic excepţional

Sunt necesare în perioada următoare, cercetarea zonei dinspre Str. Al. Sterca Suluţiu spre Sala Unirii pentru a afla dimensiunile şi structura comandamentului pe laturile de est şi vest.

Observaţia că zidurile comandamentului sunt bine păstrate începând de la la cca 1,20 – 1,30 m adâncime, de la cota străzii N.Iorga, coroborată şi cu faptul că nu sunt urme de distrugeri sistematice ale zidurilor romane, ne îndreptăţesc să considerăm, chiar în acest stadiu preliminar, potenţialul arheologic de epocă romană al Parcului Custozza, drept unul excepţional, care impune continuarea şi extinderea cercetărilor arheologice, pentru descoperirea unui sector cât mai complet din clădirea comandamentului castrului Legiunii a XIII-a Gemina şi valorificarea sa prin conservare-restaurare în cadrul obiectivului local ”Piaţeta Cetăţii” / ”Principia Castrului roman”.»

Membrii colectivului de cercetare: Nicolae Gudea, Gabriel Tiberiu Rustoiu, Constantin Inel, Ovidiu Oargă, Anca Timofan, Ana Maria Duna, Călin Adam

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite