Ruinele celei mai vechi biserici din Transilvania, puse în valoare cu 4 milioane de euro

Punerea în valoare a ruinelor bisericii de secol X din Cetatea Alba,  despre care arheologii spun că ar fi cea mai veche din Transilvania, este văzută de autorităţi ca „motor de atracţie turistică“.

Ruinele bisericii creştine din Cetatea Alba a ieşit la iveală în aprilie 2011, în faţa Catedralei Romano-Catolice. Absida a fost descoperită  în jurul unei fântâni, în timpul lucrărilor de reamenajare a zonei.

Primele concluzii ale specialiştilor, prezentate în vara anului trecut, arătau că edificiul este de secol X şi a fost, cel mai probabil , reşedinţa episcopului Hierotheus, adus la Alba Iulia din Bizanţ, pentru a creştina populaţia de aici. Imediat, s-a vorbit de punerea în valoare a altarului de formă circulară care este considerat de arheologi ca parte componentă a celei mai vechi biserici creştine medievale din evul mediu timpuriu din Alba Iulia.

Acum, descoperirea este considerată de primarul Mircea Hava ca „motor de atracţie turistică“. „Este un obiectiv mult prea important, este prima biserică creştină din Transilvania. Acea biserică poate deveni un punct de atracţie european, trebuie să avem curajul să spunem lucrurilor pe nume, trebuie să avem curajul să rescriem un pic istoria, să spunem cine i-a pus coroana regelui  Ştefan cel Sfânt“, a subliniat primarul Mircea Hava.

„Am purtat mai multe discuţii cu cei de la Ministerul Culturii care spun că au în curs un proiect de punere în valoare a Bisericii Creştine de secol X. Noi nu am văzut încă acest proiect, aşteptăm ca în următoarele două luni să vedem ce se întâmplă, ce facem noi, autorităţile locale, şi ce fac ei, cei de la minister, câţi bani pune primăria, câţi bani pune Consiliul Judeţean Alba şi câţi guvernul. Dacă nu se înntâmplă nimic, am vorbit deja cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba Ion Dumitrel şi suntem hotărâţi să preluăm noi obiectivul şi să-l punem în valoare, însă de preferat ar fi o implicare a celor trei părţi“, a apreciat Mircea Hava.

Primele estimări arată că punerea  în valoarea a ruinelor ar implica cel puţin 4 milioane de euro. Zidurile acoperite acum pentru conservarea în bune condiţii ar trebui protejate cu o cupolă imensă de sticlă, este un prim scenariu al valorificării la fața locului.

Cercetarea  coordonată de arheologul expert, dr. Daniela Marcu Istrate, a fost finanţată de Arhiepiscopia Romano-Catolică.

Click pe poză pentru FOTOGALERIE

„Contextul stratigrafic al descoperirii ne-a determinat să afirmăm că biserica a fost construită în intervalul cuprins între mijlocul secolului X, când putea fi ctitorită de principele Gyula creştinat la Constantinopol, şi începutul secolului X, posibil ctitorie a regelui Sfântul Ştefan întemeietorul Episcopiei Catolice a Transilvaniei. Dimensiunea arată clar că este o construcţie a unei structuri de putere de atunci. Este vorba despre o descoperire care poate să conteze în istorie. Este posibil să devină şi cea mai veche biserică din regatul medieval al Ungariei“,spunea la închiderea şantierului arheologic Daniela Marcu Istrate.

Deocamdată, arheologul nu şi-a publicat raportul de specialitate care să prezinte argumentele primelor concluzii.

Istoricii cred că zona de sud- vest a Cetăţii nu a fost distrusă de austrieci în secolul XVIII şi că a fost dintodeauna una sacră. „Descoperirea vine să acopere un vid ştiinţific între secolele VI-X d.Hr, caracterizat prin lipsa urmelor creştine în zona  cetăţii din Alba Iulia. Obiecte creştine, datate anterior, între secolele IV-VI,  au fost descoperite la Partoş“,spunea Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii.