Ritual de servire a mesei în Roma antică pus în scenă la Muzeul Unirii din Alba Iulia VIDEO 3D

Angajaţi ai muzeului costumaţi în haine antice au recreat atmosfera de acum 2000 de ani

Arheologii s-au folosit în reconstituirea camerei de servire a mesei în Roma antică, atât de piese originale cât şi de replici. Personajele în rol de gazde au fost costumate în ţinută de epocă. Prezentarea aşa numitului triclinium, spaţiul rezervat servirii mesei în locuinţele romane, este parte integrantă a unei inedite expoziţii vernisată marţi, la Muzeul Unirii.

Spaţiul rezervat servirii mesei în locuinţele din Roma antică avea o masă care era mult mai mică şi mai joasă în comparaţie cu cele folosite în zilele noastre şi trei laviţe, pe care puteau sta între două şi nouă persoane aşezate după anumite reguli de etichetă, în multe cazuri. În rol de gazde au fost trei angajaţi ai Muzeului Naţional al Unirii, Tudor Roşu, Anamaria Duna și Radu Ota. Costumaţi în ţinută de epocă, au încercat să redea în faţa vizitatorilor modul în care serveau romanii masa.

„Pavajul folosit în camera de servire a mesei pe care am reconstituit-o este original. Masa şi laviţele pe care le-am folosit sunt replici. Pereţii sunt pictaţi cu roşu şi negru, cu ghirlande de flori. Personajele care interpretează gazdele care participă la banchet sunt în ţinută  din epocă. Nu lipseşte nici sclavul care le toarnă vinul  în cupe. Familia interpretată de personaje era una înstărită, luxul trebuia etalat, romanii nu se limitau doar la cheltuirea banului pentru lux. Atmosfera pe care o redau colegii noştri care interpretează rolurile este una încântătoare, plăcută “, a explicat George Bounegru, arheolog Muzeul Naţional al Unirii, unul dintre organizatori.

Clic pe poze pentru FOTOGALERIE

Scrierile istoricilor arată că la astfel de ceremonialuri erau îngăduiţi doar scalvii care cunoşteau literatura antichităţii, care puteau să anime atmosfera din timpul servitului mesei cu anecdote, multe cu trimitere politică. Ceremonialul servirii mesei nu se limita doar la mâncatul bucatelor, ci era un adevărat spectacol presărat cu conversaţii pe teme legate de poezie, muzică şi dans.

Moment literar la muzeu

Veşmintele purtate la astfel de ceremonii erau pe măsura ritualului. De regulă, bărbaţii purtau o togă,  rareori îmbrăcau binecunoscuta tunică. Femeile purtau un veşmânt lung, prins pe umeri cu fibule, iar la mijloc cu cingătoare. Tot cu această ocazie erau purtate cele mai strălucitoare brăţări, inele, cercei din aur, argint, bronz. Împăraţi romani, precum Nero, erau adepţii unor ceremonii puternic condamnate de contemporani. Spre exemplu, la ospeţele ce durau zile în şir, aerul era parfumat cu porumbei vii stropiţi cu esenţe de parfumuri exotice.

Pentru a intra şi mai mult în atmosfera de acum două milenii, arheologii de la Muzeul Unirii au pus în scenă şi un moment literar din tragedia „Ifigenia în Aulis“ a lui Euripide.  Rolul a fost interpretat de actriţa Bianca Goadă din Alba Iulia.

Dincolo de sala de servire a mesei, sunt expuse podoabe din aur, argint, bronz, corn, sticlă, descoperite de arheologii de la Muzeul Unirii pe teritoriul centrului urban de la Apulum. Unele dintre piese nu au fost prezentate niciodată publicului larg.

„Podoabele şi accesoriile vestimentare expuse la Muzeul Naţional al  Unirii  provin din mai multe locaţii din vastul sit Apulum. Numeroase piese au fost descoperite în actualul cartier Partoş, de lângă Alba Iulia, sub care se afla o aşezare importantă a provinciei care a primit statutul municipal, municipium Aurelium Apulense. Este expus, spre exemplu, un ac de păr din os, cu cap învelit în foiţă de aur. Un alt ac de păr din os este sub forma zeiţei Venus, înveşmântată în aşa numita pala, veşmântul care îi acoperea bazinul şi picioarele.  Unele obiecte de podoabă din expoziţie se foloseau de adepţii cultului lui Jupiter Zabazius, o divinitate din N-V Turciei de azi. Reprezentativă este şi o amuletă pandativ sub formă de arc în miniatură, foarte rar descoperită pe graniţa dintre Rin şi Dunăre a fostului Imperiu Roman“, a explicat Radu Ota, arheolog la Muzeul Naţional al Unirii, unul dintre organizatori.

Cu ajutoru tehnologiei moderne este redată şi tehnica de realizare în antichitate a pieselor de podoabă din os sau cum erau gravate pietrele semipreţioase.

Elementele  incluse în titlul expoziţiei  „Lux, util, estetic la Apulum“ reprezentau în lumea romană chiar un mod de a gândi propria înfăţişare, care în mod firesc era determinată de apartenenţa la clasa socială din care provenea proprietara bijuteriilor. Expoziţia este deschisă până pe 18 noiembrie şi este parte integrantă a unui proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional .