Alba Iulia: Rareş Bobiţan promovează dansurile folclorice din zona Mihalţului

Rareş Bobiţan este unul dintre păstrătorii tradiţiilor din Mihalţ. Mândru că s-a născut la sat, face parte dintr-o familie care a promovat jocul popular. Face parte din Ansamblul Centrului de cultură „Augustin Bena“ din Alba Iulia.

Născut la: 28 februarie 1992, Alba Iulia
Studii: elev în clasa a XII-a Colegiul Tehnic Apulum
Familie: un frate mai mic

Rareş Bobiţan este unul dintre păstrătorii tradiţiilor din Mihalţ. Mândru că s-a născut la sat, face parte dintr-o familie care a promovat jocul popular. „Pasiunea pentru dans am moştenit-o de la bunicul meu. El este cel care a pus bazele Ansambului «Banu Mihalcea». Din păcate a murit când eu eram încă destul de mic“, a spus Rareş.

Învăţătoarea Elena Muntean este cea care s-a ocupat îndeaproape de el. „Prima dată am urcat pe scenă la 8 ani. Era un spectacol organizat de şcoala noastră cu ocazia zilei de 1 Martie. Am avut foarte mari emoţii. După acest moment au urmat zeci de spectacole“, a spus Rareş.

Tânărul a dus mai departe tradiţia şi a ajuns dansator în acelaşi ansamblu. Joacă şi cu ochii închişi „Haidăul“, dans specific zonei Mihalţului şi singurul cu bătaie pe piciorul stâng. 

Dansator profesionist

Din anul 2008 face parte din Ansamblul Centrului de Cultură „Augustin Bena“ din Alba Iulia. Pe lângă Haţegana, Învârtită şi Fecioreşti tânărul a învăţat suite de dansuri specifice diferitelor zone ale ţării. „Pentru a face parte din ansamblu, am dat o probă de dans. M-am străduit să execut cât mai bine mişcările deoarece aflasem că instructorul Ioan Lupşe este foarte exigent“, a spus Rareş.

Acesta joacă dansuri din zona Arieşului, Someşului şi Mureşului. „Împreună cu ansamblul repetăm în această perioadă dansul de pe Valea Târnavei. Este foarte ritmat, îmbină Fecioreştile cu Haţegane deosebit de frumoase“, a spus Rareş. El a precizat că pentru fiecare dans există un costum aparte. „Spe exemplu, pentru zona noastră, respectiv Valea Arieşului sau a Târnavei, este specific portul popular alb-negru, iar pentru Someş este particular un costum popular cu brâu, o vestă cu foarte mulţi ciucuri coloraţi şi o pălărie cu ornamente şi pană de fazan“, a precizat dansatorul de la „Augustin Bena“.

Păstrător al Baladei Mihalţului

Împreună cu vechii membrii ai Amsamblului de la Mihalţ, au reluat activitatea la începutul acestui an. „Banu Mihalcea s-a destrămat în 2006. Ne-am reunit două generaţii de dansatori şi am reînceput repetiţiile. Nu puteam lăsa să moară tradiţiile noastre din Mihalţ. La sfârşitul lunii ianuarie am participat la un festival la Păuca, judeţul Sibiu“, a spus Rareş.

Adolescentul este cel care a descoperit în lucrurile bunicului său Balada Mihalţului. „Ştiam din poveşti că există această baladă. Am găsit-o întâmplător în urmă cu un an şu jumătate în timp ce mă uitam peste fotografiile cu bunicul meu, Teodor Bobiţan. În timp, vreau să fie cunoscută de toţi locuitorii din Mihalţ“, a spus Rareş Bobiţan.

Cum sună „Balada Mihalţului“?
R.B.:  „La răsărit de soare/ Cu mândre ogoare,/ La-ntâlniri de ape/ Cu dealuri aproape,/ Pe Târnavă-n jos,/ Este un sat frumos./ E Mihalţul frate,/ Bogat în bucate/ Bogat în de toate,/ Comună cunoscută azi sub soare/ Cu cel mai mare număr de tractoare,/ Cu grădini în floare/ Şi multe ogoare,/ Case noi zidite/ Frumos tencuite,/ Cu copii frumoşi/ Şi oameni făloşi./ Vestea i s-a dus/ Pe Târnavă-n sus,/Vestea i s-a întors/ Pe Târnavă-n jos./ Sat cu mândre flori/ Fete şi feciori,/ Se-ntâlnesc cu noi/ Ca să se întreacă,/ Dar să şi petreacă,/ Sat cu oameni buni/ Unde din străbuni/ Dacii şi romanii/ Şi-au petrecut anii./ Venit-au peste ei/ DuŞmanii cei răi/ Dar nu i-au rapus,/ Şi nici nu s-au dus/ De pe glia sfântă/ Ce le-a fost ursită./ Şi rămas-am noi,/ Noi, urmaşii lor/ Să ducem în lume/ Azi, al lor renume,/ Şi la zi de şezătoare/ De la mic la mare,/ Cu drag să muncim/ Să ne-nveselim/ Şi să ne-omenim“.

Ce-i place: „În afară de dansul popular, care este o parte din mine, îmi place foarte mult sportul.  Joc fotbal şi practic înotul şi schiul. Îmi place foarte mult muzica populară, iar printre interpreţii preferaţi se numără Ioan Bocşa, Ionuţ Fulea, Nicolae Furdui Iancu, Mariana Deac şi Adi Neamţu. Îmi place să-mi petrec timpul liber în natură, iar vară să merg la iarbă verde alături de prieteni“.

Ce nu-i place: „Nu supor ţigările şi implicit fumatul. Nu îmi place, nu văd rostul. E nociv pentru organism ţi o cheltuială în plus. Nu îmi plac oamenii prefăcuţi şi hoţia. Nu suport oamenii care nu pun preţ pe munca celor din jur şi cei care se folosesc de bunurile altora“.