Rapiţa câştigă teren în faţa culturilor tradiţionale. Suprafeţele au crescut de zece ori în ultimii ani în Alba GALERIE FOTO VIDEO

Planta este folosită la obţinerea uleiului alimentar şi a biocombustibilului. Profitul fermierilor este dublu faţă de cel obţinut la cerealele tradiţionale.

Agricultorii din Alba renunţă la culturile tradiţionale de grâu, porumb şi cartof în favoarea rapiţei. Pentru că afacerea este rentabilă, suprafaţa lanurilor aurii a crescut în ultimii zece ani de peste zece ori. În Alba sunt cultivate în acest an cu rapiţăa 1.230 de hectare, faţă de doar 100 de hectare în urmă cu zece ani.
Cultivatorii preferă rapiţa şi datorită costurilor reduse de producţie şi întreţinere.

Specialiştii spun că pe planta are mare căutare pe piaţa externă, unde este folosită pentru fabricarea combustibilului biodisel. Este cultura care se recoltează prima dată, la preţ destul e bun şi aee desfacerea asigurată. În plus, asigură o rotaţie corespunzătoare a culturilor de grâu şi orz, care vin după rapiţă, în sensul că lasă terenul curat de buruieni.

Avantaje la desfacere: „Marfa nu stă pe stoc“

Unul dintre cultivatorii importanţi din Alba este Asociaţia Agricolă Frăţia 92 Lancrăm, care deţine 50 de hectare cultivate cu rapiţă în acest an. „Este prima cultură de plante care se recoltează în vară, înaintea grâului, având o desfacere asigurată. Dacă la grâu trebuie să aşteptăm recoltatul pentru a ne putea vine producţia, la rapiţă ofertele vin întotdeauna înainte de recoltă. Ofertele vin de la fabricile care industrializează prodsul, fabricile de ulei sau producătorii de biodiesel“, a spus Aurel Zbucea, administratorul asociaţiei. Producţia realizată ajunge în fabricile de ulei de la Urziceni, Slobozia, dar au existat cazuri în care a fost vândută şi la export, în Germania.

Click pe poze pentru GALERIE FOTO

„O dăm acolo de unde obţinem preţul cel mai bun. În ţară preţul se calculează după valoarea bursei de la Paris, din care se scade cheltuiala cu transportul. Avantajele sunt la desfacere, că nu stă marfa pe stoc. Preţul este cuprins între 1,3 lei şi 1,5 lei kilogramul. Pentru ca această cultură să fie profitabilă este nevoie de o producţie de peste 2.500 de kilograme la hectar. Noi sperăm să obţinem în acest an, cu tehnologia pe care am aplicat-o, peste 3.000 de kilograme“, a completat Aurel Zbucea.

Raportat la cheltuiala de aproximativ 2.500 de lei, rezultă un profit de aproximativ 1.000 de lei la hectar. „Spre deosebire de late culturi, rapiţa are nevoie de tratamente fitosanitare împotriva bolilor şi dăunătorilor. Un dezavantaj este că sărăceşte solul în substanţe nutritive şi apă. Este, însă, bună premergătoare pentru grâu. Alternăm rapiţa cu cultura grâului. Când preţul grâului a fost mic, am crescut suprafaţa cultivată de rapiţă până la 250 de hectare“, a afirmat administratorul asociaţiei agricole din Lancrăm. Suprafaţa totală administrată de asociaţie este de 765 de hectare. În afară de rapiţă, mai cultivă grâu, sfeclă de zahăr şi porumb.

Export în Ungaria şi Germania

Din datele Direcţiei Generale pentru Agricultură Alba, în 2010 jumătate din producţia de rapiţă din Alba a fost exportată în Ungaria şi Germania. Şefii de la Agricultură recunosc că în goana după câştig uşor rămânem fără cerealele de bază, care sunt tot mai scumpe. „Din păcate, agricultorii aleg să cultive tot mai mult rapiţă, sfeclă de zahăr şi floarea soarelui în dauna cerealelor şi a cartofului. Estimăm că producţia de rapiţă este mult mai bună ca anul tecut, între 2.500 şi 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce va aduce câştiguri bune pentru producători. Cele mai mari suprafeţe sunt în zonele Sebeş, Vinţu de Jos şi Galda de Jos“, a spus Ioan Stanciu, directorul Direcţia Agricolă Alba.

Un calcul simplu arată că la un hectar, agricultorii obţin un profit net de 1.000 de lei. Dacă ar pune grâu, cu aceeaşi investiţie ar lua în final doar 500 de lei. Din cele 100.000 de hectare cultivate în Alba, 37.000 sunt ocupate cu proumb, iar 18.000 cu grâu. În Alba a existat şi un proiect de investiţii de construire a unei fabrici care să producă 15 mii de tone/an de combustibil ecologic din rapiţă. A fost blocat din lipsa fondurilor pentru cofinanţare.