Puşcăriaşii arheologi din Cetatea Alba Iulia GALERIE FOTO

Sute de deţinuţi de la Penitenciarul de maximă siguranţă Aiud lucrează de la începutul anului pentru a câştiga zile în minus la pedeapsă. Foştii hoţi, scandalagii sau tâlhari merg la serviciu zilnic, opt ore, în afara penitenciarului şi nu sunt tentaţi să fugă, pentru că mai au puţin şi se eliberează. Şi asta, tocmai fiindcă au muncit cu sârg.

Strânse cu uşa de recesiunea economică , multe firme, dar şi instituţii publice din Alba preferă să lucreze cu deţinuţii. Decât un muncitor care strâmbă din nas când vede salariul, e mai bun un deţinut care se mulţumeşte cu oricât îi dai. De fapt, toată lumea iese mulţumită din afacere: şi deţinuţii, şi penitenciarul şi angajatorii.

Un deţinut câştigă 5 lei/oră

„De la începutul anului, am încheiat 16 contracte de prestări servicii cu primării, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, dar şi cu firme private. Ca domenii: construcţii, viticultură, manipulare material lemons, cusut încălţăminte. Acum, avem în derulare 9 contracte, în care sunt implicaţi aproape 200 de deţinuţi“, a precizat Ciprian Sabău, director adjunct pentru Educaţie şi asistenţă  psihosocială la Penitenciarul Aiud

Click pe poze pentru galerie foto

Un deţinut câştigă cel mult 5 lei pe ora de lucru. De fapt, doar 40 la sută din acest venit intră în buzunarul lui, restul îl ia penitenciarul. Un sfert din suma primită de fiecare persoană privată de liberate se pune într-un cont, la care titularul are acces doar după eliberare.

Câştigul pecuniar nu este singurul. De fapt, poate cel mai important lucru pentru ei este reducerea pedepsei, în funcţie de numărul de zile lucrate. Fiecare deţinut îşi diminuează pedeapsa cu o zi, cu condiţia să muncească alte patru.

„Aerul este altul aici, eu simt că 90 la sută sunt liber“

Zeci de puşcăriaşi de la Penitenciarul din Aiud vin cu noaptea-n cap să lucreze pe şantierul arheologic din interiorul Cetăţii Alba Carolina. În  zona fostului Parc Custozza, arheologii au descoperit dovezi care atestă că, în urmă cu două mii de ani, aici a fost Palatul guvernatorului Legiunii a XIII Gemina, care a fost cantonată în castrul de la Apulum.

Printre deţinuţii care muncesc pe şantierul arheologic este  şi Ionel Paiu, 31 de ani, care a ajuns la Penitenciarul din Aiud în 2007, dintr-o greşeală personală, după cum recunoaşte. A fost condamnat pentru tentativă de omor. Bărbatul se consideră martor la scoaterea la lumină a mărturiilor de 2.000 de ani de pe şantierul din zona fostului parc Custozza. După câteva luni de muncă, omul a prins o adevărată pasiune pentru arheologie. Şi-a făcut chiar  o agendă pe care şi-a notat descoperirile arheologice la care a afost martor. „Un gladiator, o statuie, 34 de schelete umane, o placă de marmură cu o inscripţie în latină. Îmi notez şi piesele din ceramică, monede de epocă romană, medievală, modernă. Pământul ascunde multe. Se zice că cel care iubeşte o meserie la el trag obiectele care trebuie dezgropatedin pământ“, îşi începe povestea Ionel.

Bărbatul susţine că munca dincolo de poarta Penitenciarului îl ajută practic să simtă sensul cuvântului libertate. „Aerul este altul aici, eu simt că 90 la sută sunt liber. Trece ziua mult mai repede. În al doilea rând ne simţim utili, adică nu numai mâncăm şi dormin, ci mai şi muncim. Nici banii nu sunt de neglijat. O parte îi primim acum, o parte după eliberare, sigur ne vor prinde foarte bine“, mai spune Ionel.

Avantajele muncii de afară

Avantajele muncii în afara Penitenciarului sunt recunoscute şi de un alt deţinut, Contantin Savu, de  30 de ani „Aici simt că se scurge pedeapsa mult mai uşor, aşa mai uit de problema prinicipală pe care o am pe cap. Eu sunt din 20 iunie pe acest şantier, nu chiar  în fiecare zi. Am mai muncit şi  în incinta Penitenciarului “ , spune bărbatul condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare pentru  de vătămare corporală din culpă, în urma unui accident auto. Prin ieşirea la muncă deţinutul scutit 7 luni de pedeapsă. „200 de zile aproape de familie e foarte important pentru mine“, a mai spus Constantin.

„Am constatat că evoluţia deţinuţilor implicaţi în munca în afara Penitenciarului a fost una pozitivă. Unii chiar spun că astfel se simt utili. Prin programele pe care le concepem luăm în calcul şi munca, care ar trebui să ocupe un loc important în viaţa lor după eliberare“, a subliniat Ciprian Sabău.

De cealaltă parte, angajatorii sunt mulţumiţi de munca deţinuţilor. „Am început colaborarea cu Penitenciarul Aiud încă din 2002. Deţinuţii sunt foarte serioşi, atât din punct de vedere al capacităţii de muncă, cât şi al respectării programului. Nu cred că găsim civili mai serioşi“, apreciază Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii. Beneficiarii încheie un un singur contract, cu penitenciarul, nu cu fiecare deţinut în parte, aşa că se plătesc mai puţine taxe la stat.