Profesor din Alba după un stagiu de pregătire în Norvegia: „Acolo elevii sunt testaţi diferenţiat“

Diana Moga-a patra de la stânga la dreapta-într-una din şcolile din Norvegia

Teste de verificare a cunoştinţelor în funcţie de nivelul de pregătire al elevilor, motivarea elevilor în a îndrăgi şcoala, predarea orelor de către trei profesori simultan la disciplinele de bază. Sunt doar câteva dintre concluziile cu care s-a întors o profesoară din Alba Iulia în urma unui stagiu de pregătire în Norvegia.

Diana Moga este profesor de engleză la Colegiul tehnic „Dorin Pavel“ din Alba Iulia. A participat alături de alţi 15 profesori din Bulgaria, Cehia, Slovacia, Belgia, Franţa, Italia, Grecia , în perioada 27 august- 2 septembrie, la un stagiu de pregătire în Norvegia, printr-un proiect Comenius.

Elevii cu handicap, integraţi în învăţământul de masă

Pe lângă seminarii şi ateliere de lucru, Diana a avut posibilitatea să vadă cum este sistemul de învăţământ norvegian, considerat unul etalon în spaţiul european.

Norvegia a renunţaut în anii ’90 la şcolile speciale, astfel că elevii cu nevoi speciale au fost integraţi în învăţământul de masă. În termeni de specialitate s-a făcut trecerea de la un învăţământ exclusiv la unul incluziv, lucru care a schimbat automat şi optica de lucru a profesorilor.

„Fiecare clasă  are pe lângă profesorul care predă respectiva materie, un profesor de sprijin care lucrează cu elevii cu cerinţe educative speciale. Am observat chiar şi elevi cu dizabilităţi fizice sau mentale accentuate care erau ajutaţi să înveţe noţiuni primare. Acest lucru nu ar fi posibil fără un curriculum adaptat la nevoile elevilor, fără resurse umane şi materiale  suficiente şi fără un mediu propice învăţării“, spune Diana Moga , profesor de engleză la Colegiul „Dorin Pavel“ din Alba Iulia.

Testări diferenţiate

Profesoara din Alba Iulia a mai constatat pe parcusul periplului prin şcolile din Norvegia că la clasele cu 18 elevi intrau la aceeaşi oră şi câte trei profesori simultan, în special la materiile de bază. Două cadre didactice şi un profesor de sprijin, specializat în nevoile elevilor cu probleme fizice sau psihice.

Cât despre testele de verificare a cunoştinţelor, pe care se pune mare accent acum la noi, profesorii din Norvegia le aplică diferenţiat. Practic, sistemul permite monitorizarea progreselor elevului „geniu“, dar şi a celui cu retard mintal. Cu siguranţă  acest lucru nu poate fi realizat de un singur profesor care are în faţă 30 de elevi cu capacităţi diferite de învăţare, cum se întâmplă în şcolile noastre.

„Eu predau într-un Colegiu tehnic, aşa că  planificarea materiei mele se axează pe noţiuni utile interesului elevului. Mă refer la texte şi exerciţii cu termeni tehnici, dialoguri pe teme de interes pentru ei. Pentru cei care vor să aleaga o meserie ar fi utile noţiunile de bază pentru a purta o conversaţie, fară a le încărca materia cu noţiuni de gramatică profunde“, a completat profesoara de engleză.

Când vine vorba de  orientarea profesională a elevilor norvegieni, mulţă dintre ei optează pentru şcolile agricole. După mai multe stagii de practică tinerii îşi pot da seama mai uşor  care este meseria cea mai potrivită pentru ei.  Concluzia : doar o parte dintre elevi urmează liceul şi sunt încurajaţi să  meargă la facultate.

Costurile stagiului din Norvegia, legate de drum, cazare, masă şi taxa de curs,  au fost suportate de Agenţa Naţională pentru Programme Comunitare şi s-au ridicat la 1.900 de euro pentru fiecare participant.