Portret: Radu Ota, arheologul care a vrut să se facă procuror

Radu Ota este pasionat de istorie

Arheolog în cadrul Muzeului Unirii din Alba Iulia, Radu Ota este specializat în cercetarea epocii antice, axându-se în special pe descoperirile din perioada romană. Acesta este preocupat de cerceterea primei aşezări din jurul castrului roman. Radu Ota a descoperit o statuetă de bronz a zeului Priapos, zeul grec, preluat şi în cultura romană.

Profil:
Născut la: 12 ianuarie1980, Alba Iulia
Studii: Universitatea 1 Decembrie 1918, Facultatea de Istorie-Arheologie
Familie: necăsătorit

Raul Ota nu a fost atras de la început de domeniul arheologiei, ci visa la o carieră în magistratură. „În momentul în care am început cursurile facultăţi de Istorie-Arheologie, nu m-am gândit nici un moment că voi profesa în acest domeniu. Istoria a fost dintotdeauna o pasiune pentru mine, dar sincer, în primă fază am optat pentru această specializare deoarece intrasem pe locurile subvenţionate de stat. Pe atunci vroiam să mă fac procuror“, a spus arheologul. Abia în anul trei de studii şi-a dat seama că arheologia l-a acaparat puţin câte puţin, transformându-se într-o pasiune la care nu ar mai putea renunţa.

Radu Ota este nemulţumit de faptul că arheologii sunt catalogaţi incorect. „Este o meserie nobilă, chiar dacă nu este respectată la adevărata ei valoare, aşa cum se întâmplă în străinătate“, a precizat albaiulianul.

Cercetează prima aşezare din jurul castrului roman

Radu Ota este un arheolog specializat în epoca antică, fiind pasionat de perioada romană. Mapa s-a conţine peste 20 de studii în domeniu, participând la cinci simpozioane internaţionale pe teme de arheologie. Este doctorand în ultimul an al Universităţii de Vest din Timişoara şi speră ca în cel mult doi ani să poată publica o primă monografie a sitului roman Apulum. „După cucerirea regatului lui Decebal de către împăratul Traian, pe platourile unde se află actuala cetate austriacă de tip Vauban, a fost construit un castru roman de formă patrulateră de către Legiunea a XIII-a Gemina, a armatei romane. Odată cu construrea castrului, în jurul său s-a format prima aşezare numită Canabae Legionis“, a completat arheologul. Studiul acestei aşezări face subiectul tezei sale de doctorat.  

A descoperit o statuetă a zeului Priapos

Radu Ota consideră că toate descoperirile arheologice sunt importante, însă nu toate sunt la fel de spectaculoase. Una dintre cele mai importante descoperiri făcute este cea a unei statuete de bronz. „În primăvara lui 2007 am descoperit o statuetă de bronz a zeului Priapos, zeul grădinilor, al viilor și al fecundității. Este un zeu grec, care a fost preluat de către romani“, a spus arheologul.

Acesta a precizat că Alba Iulia, respectiv anticul Apulum, cel mai mare oraş din Dacia, este cel mai întins sit arheologic din România. O altă descoperire pe care o consideră extrem de importantă este cea a unei tăbliţe de blestem găsită în cimitirul roman de pe Dealul Furcilor. „Găsirea acesteia nu îmi aparţine, însă m-am implicat în cercetarea ei. Este o tăbliţă de plumb care invocă forţele demonice în răzbunarea decedatului“, a mai precizat Radu Ota.

Cum vedeţi actuala restaurare a Cetăţii Alba Iulia?
R.O.: „Este demn de remarcat acest demers, în special reconstruirea porţii de sud a castrului roman. Este foarte binevenită această iniţiativă, însă consider că ar trebui restaurate şi anumite construcţii romane descoperite de arheologii Muzeului Unirii, pentru a putea fi redate circuitului turistic. De asemenea, cei doi atlaşi care au fost folosiţi în redecorarea Porţii a II-a a Cetăţii ar fi trebuit păstraţi în continuare la Muzeul Unirii. În mod normal, originalul acestor statui se păstrează în muzee, iar pentru exterior sunt folosite copii. Probabil trebuia procedat aşa cum s-a făcut şi la Acropolele din Atena sau cu statuia lui Marcus Aurelis, unde statuile originale au rămas piese de muzeu“.

Ce-i place: „Îmi place să cânt. Am fost ani la rând solist vocal în mai multe trupe locale. Îmi place adevărul şi apreciez la cei din jur loialitatea şi responsabilitatea“.

Ce nu-i place: „Observ că în Alba Iulia avem foarte mulţi istorici pe cap de locuitor. Consider că te poţi numi istoric abia în momentul în care ai o activitate în spate, nişte studii şi şi cel puţin o carte, toate apreciate de comunitea ştiinţifică. Din păcate sunt unele personaje care îşi iau această titulatură pe nedrept, iar adevăraţii istorici, precum Georghe Fleşer ori Gheorghe Anghel sunt uitaţi. De asemenea, nu-mi place invidia, zgârcenia, agresivitatea în limbaj, lipsa de toleranţă şi şovinismul anti-maghiar.