Alba Iulia: Portret: Panseluţa Cioruţă, învingătoare într-o luptă nedreaptă
0
Panseluţa Cioruţa este o femeie pe care lupta cu maladia secolului, cancerul, a schimbat-o, nu doar fizic ci şi interior. Pentru moment a învins şi este convinsă că prin înţelepciune şi experienţa acumulată pe tot parcursul acestei lupte nedrepte, va reuşi să le ajute şi pe semenele sale care se află într-o situaţie similară
Astfel de poveşti provoacă compasiune şi tristeţe, însă pentru cel aflat în acest joc nedrept, este o încercare şi chiar o provocare. Nu mulţi văd această conjunctură aşa cum a văzut-o Panseluţa. „La aflarea diagnosticului am fost speriată, însă în secunda următoare am ştiut că trebuie să lupt. Când am descoperit nu bănuiam nimic. A fost o întâmplare. Nu am avut nicio durere, doar un nodul pe care l-am descoperit întâmplător”, a povestit femeia.
În mai 2007 viaţa sa avea să ia o turnură nebănuită. Panseluţa a sperat la început că analizele nu vor indica boala de care se temea, însă nu a fost aşa. Sânul i-a fost extirpat. După luni întregi de tratamente, raze şi chimioterapie Panseluţa simţea că a învins. „Mi-a fost teamă dar nu am vrut să renunţ. Am ales tăcerea. Fiul meu nu a ştiut nimic până la operaţie. Soţul meu mi-a fost alături şi asta a contat cel mai mult şi m-a impulsionat”, a spus Panseluţa.
Sprijin pentru alte femei
Când a aflat de boală, acesta era deja stadiul trei. „A fost destul de avanst pentru că nu mi-am făcut niciun control şi nici dureri nu am avut. Tratamentul l-am suportat bine. Am făcut tratament până în 2008, iar acum fac un tratament medicamentos pentru 5 ani. Două pastile pe zi. Dar sunt optimistă şi cu toate că unii spun că o femeie fără sâni este femeie doar pe jumătate, eu mă simt mult mai femeie după această luptă. Nu asta contează, ci ceea ce simţim noi”, a afirmat Panesluţa.
Boala nu a determinat-o să rămână închisă în casă, ci din contră a ieşit în lume cu o poftă de viaţă care până atunci nu a fost le fel. A ajuns la Asociaţia AS 2001, un ONG care i-a schimbat viziunea şi temerile. Aici a cunoscut alte femei aflate în aceaşi situaţie. „Mă întâlneam cu ele şi povesteam. Am ajuns să ne împrietenim şi să discutăm despre chestiunile care ne legau. M-am obişnuit, dar am cunoscut femei pe care boala le-a doborât chiar dacă erau mai tinere. Se temeau să lupte”, a povestit Panseluţa.
Cancerul i-a deschis ochii şi mintea. Cu ajutorul echipei AS 2001 a început să îşi sprijine semenii. Când eram în spital nu îmi plăcea să văd alte femei suferind aşa că le ofeream sfaturi. Şi nu ştiam nici eu totul, chiar dacă eram deja obişnuită cu situaţia, însă sunam la cei care m-au sprijint pe mine, la psihiatrul echipei AS 2001 şi ceream sfaturi la rândul meu. Ştiu că am putut oferi un oarecare sprijin şi mă bucur. Asta vreau să fac în continuare”, a completat Panseluţa.
Cum v-a schimbat boala?
P.C.: „Trebuie să ai o fire puternică şi şi aşa te schimbi. Pe mine boala m-a schimbat radical. Nu m-a mai interesat depre ce vorbeau oamenii în jurul meu nici ce vorbeau. M-a schimbat în bine. Nu mă mai interesează persoana altuia. Cred că am devenit mai sociabilă şi mai accesibilă pentru cei din jurul meu. M-a apropiat şi mai mult de Dumnezeu. M-a făcut să văd viaţa mai frumoasă decât o vedeam înainte şi să apreciez mai mult nişte lucruri simple”.
Ce sfaturi daţi femeilor?
P.C.: „Vreau să lupte. Trebuie să lupte. Mergeţi la control chiar dacă nu există semne de boală. E greşit să aştepţi semne pentru că poate fi prea târziu. Nu vă fie teamă să cereţi ajutor în orice situaţie pentru că nimeni nu e singur pe lume”.
Ce-i place: „Îmi place viaţa. Acum pot spune că îmi place să îmi trăiesc viaţa din plin. Îmi place natura şi îmi place să călătoresc. O fac ori de câte ori am ocazia alături de soţul meu. Trebuie să recunosc că îmi place mult să vizitez mănăstirile din România pentru că sunt foarte frumoase. Avem nişte locuri superbe. Îmi plac oamenii cinstiţi şi oneşti şi care ştiu aprecia lucrurile mărunte de la viaţă. Îmi plac oamenii care luptă”.
Ce nu-i place: „Nu-mi plac oamenii răi şi prefăcuţi. Nu-mi place să îi supăr pe cei din jurul meu la fel cum nu îmi place nici să fiu supărată. Nu-mi place nedreptatea şi minciuna”.
Alba Iulia frumoasă: „Ceea ce s-a făcut pentru dezvoltarea oraşului este extraordinar. Amenajarea cetăţii este benefică turismului. E un oraş liniştit şi destul de curat, dar mai este loc. Parcul e foarte frumos amenajat şi acum oamenii au unde ieşi să se plimbe.”
Alba Iulia urâtă: „Câinii vagabonzi sunt o imagine negativă pentru oraş. La fel şi cei care mănâncă seminţe în locuri publice şi fac mizerie fără să le pese de cei din jur. Din nefericire în Alba există prea mulţi oameni nepăsători care distrug ceea ce este frumos. Parcurile de copii sunt vandalizate de cei mari care noapte se aciuesc în astfel de spaţii şi beau şi mănâncă seminţe. Cred că la atitudine mai pot lucra albaiunienii”.
Profil:
Data şi locul naşterii: 2 iulie 1964, Iaşi
Studii: liceul
Stare civilă: căsătorită, un băiat
Se încarcă comentariile...
