Alba Iulia: Proiecte de 53 de milioane de euro, întârziate de Ministerul Mediului la Zlatna

Şapte investiţii publice iniţiate de Ministerul Mediului în oraşul Zlatna, în valoare de 53 milioane euro, sunt în mare întârziere datorită lipsei resurselor financiare.

În urmă cu trei, la Zlatna, a fost iniţiat de Guvern un mega-program în valoare de 53 milioane de euro privind refacerea infrastructurii şi a zonei afectată puternic de poluare.

Proiecte similare, dar de o valoare mai mică, au fost iniţiate şi la Copşa Mică, în judeţul Sibiu. Cele două localităţi sunt cunoscute ca fiind cele mai poluate din România, ca urmare a activităţii industriale din ultimii zeci de ani.

Patru luni până la expirarea termenului

Acum, cu patru luni înainte de termenul limită până la care trebuiau finalizate cele 7 proiecte, Zlatna se află într-o situaţie dificilă care poate pune România într-o poziţie neplăcută în faţa Uniunii Europene.

Finalizarea acestor investiţii până la sfârşitul anului 2009 a fost un angajament pe care Ministerul Mediului şi l-a luat în 2006 faţă de Uniunea Europeană, o dată cu semnarea convenţiei de finanţare a acestora.

Nefinalizarea proiectelor poate atrage declanaşarea unei noi proceduri speciale din partea Comisiei Europene asupra României şi, implicit, plata a 200.000 de euro pe zi sancţiuni financiare.

Un singur proiect finalizat

“Cu doar câteva luni înainte de termenul de finalizare a proiectelor s-a efectuat doar 40 la sută din lucrări şi a fost finalizat un singur proiect, cel privind amenajarea unei staţii de transfer ecologice. Dacă vor mai veni nişte bani de la Guvern până la sfârşitul anului va fi gata şi proiectul privind refacerea zonei centrale a oraşului. Nici dacă am primi acum toţi banii odată nu ne-am mai putea încadra în termen. Singura soluţie este ca Ministerul Mediului să negocieze o prelungire a acestuia”, a declarat primarul Silviu Ponoran.

Restul proiectelor se referă la reabilitarea cursului râului Ampoi şi a afluenţilor săi, extinderea reţelei de apă potabilă în Zlatna şi în satele aparţinătoare, extinderea reţelei de canalizare, refacerea ecosistemului pe o suprafaţă de 900 de hectare, ecologizarea fostei uzine de cupru.

Datoriile totală faţă de constructorii care realizează lucrările se ridică la 13,5 milioane de lei, din care 3 milioane lei reprezintă sume neplătite din 2008.