Mărturii: Fiica unui partizan din Galda de Jos povesteşte, la 81 ani, cum tatăl său a fost arestat de securişti şi ucis

Maria Kiraly vorbeşte cu greutate de tinereţea sa şi despre faptul că de la vârsta de 19 ani nu şi-a mai văzut tatăl. Trăieşte în continuare cu povara necunoscutului şi cu gândul că tatăl său a fost ucis de securişti. Speră ca mâine să afle dacă trupul acestuia a fost zidit în zidurile Palatului Copiilor din Cluj, alături de alţi 12 partizani.

Florian Picoş, fost primar al localităţii Galda de Jos, a fost arestat pe 8 martie 1949, chiar dacă în unele documente apare data de 10 martie. Fiica bărbatului îşi aminteşte cu lux de amănute ziua când părintele său a fost săltat de securitate în drum spre casă. Bănuieşte că totul are legătură cu implicarea acestuia în acţiunile partizanilor din Munţii Apuseni. „În 1948 de Crăciun am auzit o discuţie pe care a ţinut-o secretă, dintre el şi un tânăr student ascuns în munţi. Am aflat că le trimitea hrană celor de acolo, şi ăsta cred că este singurul motiv pentru care a fost hăituit de securitate“, a spus Maria Kiraly.

Despre ziua arestării femeia are cetitudini că a fost pe 8 martie. „Eram în ultimul an de şcoală şi stiu sigur că era 8 martie 1949, pentru că aveam serbare la Casa de cultură din centrul oraşului Alba Iulia. Tatăl meu împreună cu sora mea mai mică au venit la mine cu căruţa să îmi aducă alimente. Au plecat înapoi spre casă“, şi-a amintit femeia.

Album de familie. Florian Picoş primul din stânga cu soţia şi fiul în faţă

 „Au pus mâna pe el şi l-au băgat forţat în maşină“

Maria Kiraly povesteşte din relatăriile surorii cum în drum spre Galda de Jos, în localitatea Sântimbru, o maşină a trecut pe lângă căruţă, a încetinit, iar în clipa următoare bărbatul era luat pe sus de nişte necunoscuţi. „O mână a ieşit pe fereastra IMS-ului, povestea sora mea, şi s-a auzit o vocea care spunea «Ăsta este». S-a oprit lângă căruţă şi a cerut un foc tatălui meu. Acesta a spus că nu fumează, iar în următoarea fracţiune de secundă au pus mâna pe el şi l-au băgat forţat în maşină. Fără nici o explicaţie ....“, a povestit Maria Kiraly.

Căruţa a fost luată de un ofiţer care a întors-o din drum pe fata de 16 ani. „Sora mea a venit la mine speriată şi mi-a spus că tata a fost luat de nişte bărbaţi. A fost întoarsă din drum să nu poată anunţa la Galda ce s-a întâmplat“, şi-a amintit femeia. Cele două surori s-au adăpostit la gazda unde Maria Kiraly locuia în Alba Iulia. În seara aceleaşi zile de 8 martie 1949, fetele se aflau singure acasă când trei bărbaţi au pătruns în locuinţă şi le-au dus cu forţa la sediul Securităţii unde au stat de marţi până sâmbătă. „«Echiparea şi haideţi cu noi!» Nu ne-au dat niciun motiv spunând că ştim foarte bine de ce“, a spus fiica partizanului.

În beciurile securităţii

La cei 81 ani, femeia retrăieşte cu groază clipele când a intrat în beciul securităţii şi a auzit ţipetele de durere ale deţinuţilor. Într-una din seri sora cea mică a fost dusă la interogatoriu. „N-au bătut-o. Avea 16 ani. Pe mine m-au băgat într-o bucătărie de unde printr-o uşă capitonată am auzit o voce care spunea «Nu mai da domnule, nu mai da că nu ştiu nimic!» Era tăticul“, a spus plângând Maria Kiraly. Nu a putut să-şi vadă părintele. A fost dusă înapoi în beciul unde stăteau 17 femei.

Acolo a fost adus şi un tânăr de 20 ani. Începuse prigoana tinerilor intelectuali, în special a celor a căror părinţi făcuseră politică. „Era băiatul tipografului Solomon din Alba Iulia. Mă imlpora să-i trag cătuşele de la mâini. Erau strânse până în carne. N-am putut face nimic. I-am dat bocancii jos şi am rămas îngrozită. Era carne vie. A fost bătut în tălpi şi i-au pus sare. Era cumplit. A murit cu capul pe umărul meu“, şi-a amintit femeia.

Procesul partizanului

Un plutonier major, pe nume Ardean, o cunoştinţă, a fost salvarea tinerelor, care le transmitea mesaje în şi din afară, le strecura hrană şi le ţinea la curent cu starea tatălui lor. După ce au fost eliberate, el a fost cel care a anunţat-o pe Maria, la începutul lunii aprilie, unde putea să îşi vadă tatăl. „M-a trimis în colţ la strada unde se află astăzi Şcoala de cooperaţie într-o anumită zi, la o anumită oră, spunând că tata va lua de acolo autobuzul către Sibiu. L-a pus la geam să îl pot vedea. Este ultima imagine pe care o am cu tata. Mi-a făcut timid cu mâna cu lacrimi în ochi“, a povestit Maria Kiraly.

Odată cu arestarea lui Florian Picoş a început prigoana psihică asupra familiei acestuia. Maria Kiraly a fost concediată de la mai multe locuri de muncă din cauza faptului că era fiică de deţinut politic. „Am fost pedagog şi mi s-a spus că un duşman al poporului nu poate să înveţe copii. Pe fratele meu l-au dat afară de la Timişoara de la facultatea de politehnică din cauza tatălui. Eram urmăriţi de faptul că tata era partizan“, a povestit femeia.

Florian Picoş

În octombrie 1949 a avut loc procesul la Sibiu. Florian Picoş a fost condamnat la 20 ani de puşcărie şi muncă silnică. În 1950, pe 5 aprilie familia a primit singurul certificat original de deces pe care îl consideră şi cel real. . „Avea motivul decesului pe el – insuficienţă cardiacă şi era original, pe când pe celelalte două nu exista niciun motiv şi erau copii“, a afirmat fiica partizanului. Nimeni nu a mai ştiut nimic de bărbat, iar soţia acestuia s-a stins sperând că este viu. „Certificatul real al decesului nu l-am mai găsit. Bănuim că bunica într-un moment de disperare l-a rupt şi l-a aruncat sperând că acesta trăieşte“, a spus Maria Socaciu, fiica Mariei Kiraly.

Ipoteze după 61 ani

Rudele au aflat de curând că există posibilitatea ca trupul bărbatului să fie zidit în clădirea fostei Securităţi din Cluj, actualul Palat al Copiilor. Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala judeţeană Cluj, organizează miercuri, 18 august 2010, începând cu ora 10.00, acţiunea de verificare a zidăriei din subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj.

„Pentru liniştea mamei sper să se lămurească odată pentru totdeauna misterul. Eu am aflat la ştiri şi am fost înmărmurită când am citit numele bunicului pe lista celor care se presupunde că au fost zidiţi acolo“, a spus Maria Socaciu, fiica Mariei Kiraly.