Maria Brudan a învăţat un student spaniol dansurile populare româneşti

Maria Brudan are în Alba Iulia o şcoală de balet, dansuri moderne şi populare, iar în Spania a înfiinţat un ansamblu folcloric prin intermediul căruia promovează în ţara iberică frumuseţe şi originalitatea dansului popular românesc.

Profil: Data naşterii: 22 februarie 1960, satul Tăureni, judeţul Mureş
Educaţie: Liceul de Coregrafie Cluj Napoca
Ocupaţie: profesor coregraf la propria şcoală de dans
Starea civilă: căsătorită, două fete

Profesoară de dans de 28 de ani, a ales coregrafia pentru a evada din monotonia şi lipsa de perspective a satului în care s-a născut. „Am început fără să ştiu ce fac. Vroiam să ies din Tăureni, sat din judeţul Mureş, pentru că acolo era agricultură şi altceva nimic. N-aveam curent electric şi locuiam la 7 kilometri de centrul satului. Am văzut la şcoală un afiş, care anunţa că se face selecţie pentru liceul de coregrafie din Cluj Napoca. N-am ştiut cu ce se mănâncă coregrafia, dar m-am dus la examen şi am reuşit“, rememorează Maria Brudan.

Afirmă că nu a fost deloc simplu în liceu, precizând că în fiecare trimestru se dădea examen eliminatoriu pe principiul cine nu corespunde, pleacă. „Am luptat foarte mult să rezist în inima Clujului, eu o fată de la Tăureni, din vârful dealului“, afirmă zâmbind.

„Codrişorul“, un ansamblu în dublă ipostază

Ambiţia a urmărit-o toată viaţa şi are satisfacţia realizării profesionale. A fost balerină doi ani la Casa Armatei din Cluj Napoca, după care s-a căsătorit şi a pus punct carierei de artistă, dar a continuat ca profesor pe linia coregrafică. A activat la Școala Populară de Artă din Alba Iulia, la Casa de Cultură a Studenţilor din municipiu, la Colegiul „Bethlem Gabor“ din Aiud, Palatul Copiilor din Alba Iulia şi Cercul Militar din Capitala Unirii.

A înfiinţat Ansamblul folcloric „Codrişorul“, ansamblu compus din 40 de copii, împreună cu care a participat la diferite festivaluri naţionale şi internaţionale, în ţară şi peste hotare. În anul 2000, a plecat cu ansamblul în Portugalia, la un festival internaţional unde au participat reprezentanţi a 28 de ţări. „A fost extraordinar, dar la întoarcere m-am oprit în Spania, am emigrat cu familia. Am locuit opt ani în Spania, eu m-am întors acasă, dar fetele mele au rămas, studiază muzica“, povesteşte Maria.

Odată cu rămânerea în Peninsula Iberică, Ansamblul folcloric „Codrişorul“ s-a destrămat, dar a înfiinţat un altul, tot „Codrişorul“, în Spania, la Universitatea din Alicante. A constituit acest ansamblu din copii de români, dar şi din tineri spanioli dornici să înveţe dansurile populare româneşti.

Jocul românesc, „paşaport“ pentru un spaniol pe aeroportul din Cluj Napoca

„La Universitatea din Alicante este o româncă profesoară, care predă limba română ca materie opţională, şi unul din studenţii săi a venit la ansamblu. Tânărul, pe care îl cheamă Raul Gonzalez, vorbeşte foarte bine româneşte şi a venit la ansamblu, dornic să înveţe jocul popular românesc. La un spectacol nu avea costum naţional ş l-am îmbrăcat cu cămaşa de mire a tatălui meu“, rememorează cu plăcere profesoara.

Legat de tânărul student spaniol, Maria Brudan îşi aduce aminte de o întâmplare amuzantă. „În urmă cu ceva vreme, a venit în excursie în România, să cunoască oamenii şi obiceiurile noastre. La întoarcere, când să plece de pe aeroportul din Cluj Napoca, avea buletinul de Spania expirat şi vameşii nu l-au lăsat să se îmbarce în avion. Descurcăreţ, Raul le-a zis că el iubeşte poporul român, că a venit să cunoască România şi că ştie să joace româneşte. Vameşii i-au spus - «Joacă !» şi a jucat de i-a uimit. Plăcut impresionaţi, vameşii l-au lăsat să plece“, spune râzând profesoara.

Din 2008, Maria Brudan a înfiinţat în Alba Iulia o şcoală de dansuri moderne, populare şi de balet, dar Ansamblul „Codrişorul“ continuă să activeze pe lângă Universitatea din Alicante, de el ocupându-se cele două fiice ale sale, stabilite în Spania.

Cum v-aţi autocaracteriza ?
M.B.: Eu sunt lăsată de Dumnezeu să lucrez cu copiii. Îmi plac copiii, aşa cum sunt ei, năstruşnici, năzdrăvani, imprevizibili. Niciodată nu ştii ce idei le vin, ce ar vrea să facă. Îmi place să lucrez cu ei şi-i citesc, îi simt când au de gând să facă o năzbâtie şi încerc să fiu preventivă.

Cum e viaţa în Spania, comparativ cu România ?
M.B.: Legile sunt respectate. E o mare diferenţă între Spania şi România. Noi, dacă am fi făcut după Revoluţie ceea ce ar fi trebuit să facem, să menţinem ce am acumulat şi să ne dezvoltăm, altfel era situaţia acum. Din păcate, am împrăştiat tot şi acum suportăm consecinţele.

Ce-i place: „Baletul şi dansurile sunt pasiunea mea. Înt impul liber, mă ocup cu grădinăritul, agricultura. La oameni apreciez punctualitatea, corectitudinea, sinceritatea şi ambiţia. Un om ambiţios reuşeşete în viaţă, pentru că perseverează.“

Ce nu-i place: „Mă deranjează minciuna, lenea şi nepăsarea. Aceste trei caracteristici negative din comportamenul uman însumează de alte năravuri şi defecte ce poluează, afectează relaţiile dintre oameni.“