Manuscrise şi cărţi vechi, "vindecate" în Centrul de Restaurare Carte Veche din Alba Iulia

O parte din vestitul Codex Aureus scris cu aur pe pergament datând din secolul al Vlll-lea, a fost recondiţionat în laboratoarele de restaurare şi conservare de carte veche din Alba Iulia. Aici, de-a lungul timpului, au fost restaurate mii de cărţi, unicat, sute de mii de documente sau manuscrise.

Cărţi şi documente datând din secolele XV-XVI, sunt restaurate în acest moment la Alba Iulia. Alexandru Ştirban conduce centrul de  restaurare şi conservare de carte veche de 14 ani. Prin mâinile sale au trecut namuscrise şi documente valoroase, iar cunoştinţele sale despre trecutul nostru se îmbogăţesc în fiecare zi.

Manuscrise vechi de 600 de ani

La momentul de faţă în labotaroarele centrului se află manuscrise de sute de pagini cărora restauratorii le vor reda „viaţa“. Procesul de resturare începe de fiecare dată cu dezinfecţia documentelor. „Este practic un spital al cărţilor, unde aceastea vin bolnave şi pleacă sănătoase. Cărţile sunt spălate pagină cu pagină în apa şi dezinfectate mai apoi de ciuperci şi bacterii, după care hârtia intră în procesul de restaurare. Nu se fac adăugiri la text şi nu se modifică în nicun fel semnificaţia lucrării“, a explicat Alexandru Ştirban.

Costuri de până la 2000 euro

Restaurarea unei cărţi începe de la câteva sute de euro şi poate ajunge până la 2000 euro. „Materialele şi timpul alocat restaurării dau preţul. Un proces de restaurare poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni“, a spus specialistul. Centrul are şase angajaţi care zi de zi se ocupă de salvarea cărţilor. „Valoare unui document pentru un restaurator nu este aceeaşi cu cea văzută de un istoric. Cu cât este mai veche sau mai deteriorată cartea, cu atât provocarea este mai mare pentru un restaurator“, a explicat Alexandru Ştirban.

Restauratorul nu se arată optimist în ceea ce priveşte durabilitatea documentelor şi cărţilor actuale. „Calitatea hârtiei este net inferioară faţă de cea pe care o confecţionau înaintaşii noştri din fibre naturale. Am încercat şi noi să facem hârtie aşa cum se făcea şi ne-a luat luni întregi. E un proces îndelungat şi complicat, însă timpul nu a distrus dovezi incontestabile“, a spus Alexandru Ştirban.

Contracte cu instituţii importante din toată ţara

Centrul de  restaurare şi conservare de carte veche din Alba Iulia, din cadrul Muzeului Naţional al Unirii, are nenumărate contracte încheiate cu deţinători de carte din afara sistemului muzeal: lăcaşuri de cult, instituţii publice, dar şi persoane fizice din întreaga ţară. „Arhiepiscopii şi biserici catolice şi ortodoxe din Cluj, Craiova, Târgu Mureş, Deva, Sibiu, dar şi Biblioteca Judeţeană din Arad au contracte cu noi. Am lucrat inclusiv pentru Muzeul de Artă din Bucureşti“, a spus Alexandru Ştirban.