Obicei de Crăciun: Irozii din Apuseni colindă naşterea lui Isus Hristos

Irozii, obicei din Munţii Apuseni

În satele din zona Munţilor Apuseni a judeţului Alba unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri din ajunul Crăciunului este „mersul cu Irozii“. Cu mici diferenţe de la o zonă la alta această veritabilă scenetă de teatru are şapte personaje: Irod, Soldatul, Preotul, Ciobanul şi cei trei crai - Gaşpar, Melchior şi Baltazar.

Personajele sunt întruchipate de tineri costumaţi special pentru a reda cât mai exact realitatea. Colindătorii lucrează la costume în perioada psotului astfel încât să arate cât mai bine pentru ajunul Crăciunului. Irod este îmbrăcat întrun costum roşu cu o coroană pe cap şi sabie, preotul în haine specifice şi poartă o cruce, ciobanul are o blană de oaie, iar craii în costume de diferite culori cu coifuri pe cap şi înarmaţi cu săbii. Sceneta judecată de colindători redă momentul în care cei trei Crai de la Răsărit ajung în Palestina pentru a-l cinsti pe pruncul Isus cu aur, smirnă şi tămâie. Craii sunt aduşi la curtea regelui Irod care îi întâmpină cu răceală.

Soldatul îi raportează regelui că au fost prinşi trei oameni străini. La întrebările lui Irod, aceştia răspund că au plecat, călăuziţi de o stea, să îl caute pe împăratul care tocmai s-a născut. Irod răspunde că el este singurul împărat, după care spune în versuri cum a ordonat el tăierea celor 14.000 de prunci. Colindul are şi o parte în care Irod şi cei trei Crai se duelează cu săbiile, fiecare susţinându-şi poziţia în legătură cu adevăratul împărat. Sunt despărţiţi de personajul care îl intepretează pe cioban.

În final, colindătorii cântă împreună şi urează sărbători fericite gazdei. Sunt recompensaţi, de obicei, cu o sumă de bani. Tinerii merg cu Irozii toată noaptea dintre Ajun şi Crăciun şi parcurg distante destul de mari pentru a colinda cât mai multe case.

„Obiceiul Irozilor este o dramă biblică folclorizată de către preoţii şi micii cărturari ai satului, prin intermediul elementelor caracteristice colindelor, ce a fost asimilată de mentalul tradiţional românesc“, afirmă etnologul Anamaria Stănescu.