Ion Kamla, poetul care ironizează moartea

Autor a trei volume de poezii, Ion Kamla va debuta în curând şi în proză, cu un volum de texte umoristice şi parodii politice. Şi-a lansat săptămâna trecută, la Casa de Cultură „Lucian Blaga” din Sebeş, al treilea volum de poezii intitulat „Pământul netocmit şi gol”, carte în care tematica morţii are caracter prioritar.

„Moartea este cea mai gravă şi cea mai serioasă temă, în sensul că fiecare om simte, la o anumită vârstă, fiorul trecerii în nefiinţă. Am ales această tematică, pentru că impresionează, atrage cititorul, dar şi pentru că am ajuns la o anumită vârstă şi mă îndrept cu paşi siguri spre dumneai – moartea”, ne destăinuie poetul.

Ion Kamla s-a autodenumit „poet al morţii”, dar versurile sale sfidează moartea, îi dau cu tifla. „În poeziile mele există o undă de ironie, de bagatelizare a morţii, o trecere cu nonşalanţă peste această clipă hotărâtoare. Tocmai de asta, volumul este destul de optimist, te face să zâmbeşti, să nu-ţi mai fie frică de moarte. Cam acesta este sensul morţii în poezia mea”, afirmă liricul.

”Dacă îmi spune cineva un vers din Eminescu, eu îl recit pe următorul”

A debutat în volum destul de târziu, în anul 2005, cu „Trafic de cuvinte”, iar peste trei ani a lansat volumul „Cercul care se închide”. Înainte de debutul în volum, a avut poezii publicate în „Luceafărul, Contemporanul”, chiar şi în „Caţavencu”. „Cei de la „Caţavencu” nu au publicat niciodată versuri, cu excepţia a două poezii satirice, care sunt ale mele”, spune Ion Kamla.

A ales să scrie versuri pentru că încă de pe băncile şcolii citea foarte multă poezie. „Pot să spun că aş putea recita din diferiţi lirici de dimineaţa până seara. În legătură cu creaţia lui Mihai Eminescu, de exemplu, am dat pariuri. Dacă îmi spune cineva un vers din Eminescu, eu îl recit pe următorul. Iar din poeziile lui Lucian Blaga aş putea spune pe de rost un volum întreg” afirmă poetul.

”Poezia nu trebuie să fie prea încifrată”

A citit foarte mult din creaţia unor autori precum Cezar Baltag, Nechifor Crainic, Aron Cotruş, Ioaniche Olteanu, iar ulterior şi-a direcţionat lectura în domeniul postmodernismului. Consideră, însă, că o poezie prea „încifrată” nu prea atrage publicul. „Poezia trebuie, totuşi, să fie, pe înţelesul fiecăruia, să meargă direct la sufletul cititorului”, e de părere Ion Kamla. În context, unul din poeţii săi favoriţi este George Topârceanu.

„În opinia mea, George Topârceanu este cel mai genial versificator, după Eminescu. Este un bijutier, un poet extraordinar, cu un umor ieşit din comun, dar un umor, totuşi, cu o undă tragică. La mine e tocmai invers, e vorba de un tragism cu o undă ironică”, consideră poetul. În curând, Ion Kamla va face o surpriză cititorilor săi, în sensul că va debuta în proză cu un volum satiric.

Ce ne puteţi spune despre volumul satiric pe care vreţi să-l lansaţi?
I.K.: „Volumul este jumătate proză umoristică, jumătate parodii politice după poezii precum Moartea Căprioarei, Mistreţul cu colţi de argint, Demonul lui Lermontov şi multe altele, parodii pe care le-am avut ascunse în pivniţă în perioada de tristă amintire şi pe care le recitam când intram un pic în domeniul lui Bachus. Automat, urechile vigilente îşi ideschideau receptoarele, dar să ştiţi că niciodată nu am fost întrebat în acele vremuri de ce scriu aşa ceva, cu toate că Securitatea cred că ştia. Ţin minte că după 1989 am vorbit cu un fost mare şef de securitate care mi-a spus: Habar n-aveţi domnule Kalma câte revelioane am făcut noi cu poeziile d-voastră.“

Ce-i place: „În timpul liber citesc, în special filosofie istorică. Ca hobby pot spune că mai fac unele reparaţii prin casă, care nu necesită multă îndemânare. De asemenea, îmi place să stau cu prietenii la un pahar de vorbă. La oameni apreciez sinceritatea şi modestia.”

Ce nu-i place: „Eu sunt un tip modest, nu mi-a plăcut niciodată să ies în faţă. Poate şi de aceea mă deranjează foarte mult îngâmfarea. De asemenea, îmi displac lipsa de civilizaţie şi oamenii fără cuvânt, dar şi nostalgicii vremurilor de dinainte de 1989.”

Data naşterii: 29 iulie 1948, Sebeş
Educaţie: Studii Filologice, Universitatea Timişoara
Ocupaţie: pensionar