Horia Ciugudean a datat obiecte vechi prin metoda „Carbon 14“

Conferenţiar universitar doctor Horia Ciugudean este unul dintre cei mai renumiţi specialişti români în preistorie. Arheologul îşi desfăşoara activitatea de cercetare de peste trei decenii în cadrul Muzeului de istorie din Alba Iulia, perioadă în care a ţinut în permanenţă legătura cu arheologii europeni.

Data naşterii: 6 mai 1954, Aiud
Educaţie: Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii “Babes Bolyai” Cluj Napoca
Starea civilă: căsătorit, o fată

Horia Ciugudean este într-o colaborare foarte strânsă cu arheologii din Germania, ţară în care a participat, la Berlin, la 15 congrese internaţionale. De asemenea, se află în bune relaţii cu colegi din Anglia, Elveţia şi ţările scandinave.

„Contactele cu arheologii din Occident m-au ajutat să obţin gratuit, în premieră pentru Transilvania, o serie de date «Carbon 14», efectuate în laboratoarele de la Berlin şi Zurich. În anii 93-94, pe când săpam aşezarea de la Poiana Ampoiului, am trimis probele în Germania şi a fost seria de date «Carbon 14» care a marcat, pentru prima oară în date absolute, începutul Epocii Bronzului în Transilvania, anii 2700-2600 înainte de Hristos“, precizează Horia Ciugudean.

O altă descoperire de referinţă a arheologului o reprezintă cele două inele din buclă de aur descoperite la Ampoiţa într-un mormânt de la începutul Epocii Bronzului. „Un colaborator a lui Heinrich Schliemann – celebrul descoperitor al Troiei, căutând casa lui Ulise în zona Itacăi, a descoperit la sfârşitul secolului XIX câteva morminte din perioada civilizaţiei heladice, în care erau cinci inele absolute identice cu cele de la Ampoiţa“, povesteşte expertul în preistorie.

Reprezintă România într-un proiect de 1,5 milioane euro

În prezent este angrenat în două proiecte de anvergură europeană. Primul se numeşte „Patrimoniul Românesc – Patrimoniu European“ şi se derulează de anul trecut în colaborare cu o fundaţie din Franţa. „Este un proiect ambiţios şi provocator demarat pe drumurile romane în Ţara Moţilor. Proiectul îşi propune să identifice şi să valorifice, în cadrul unei rute de turism cultural, vechiul traseu al drumului roman care traversa ţinutul Munţilor Apuseni, dar are şi scopul înfiinţării unei universităţi de vară în cadrul căreia să efectueze un stagiu de practică studenţi din ţară şi străinătate şi să audieze conferinţe ţinute de cadre universitare din  Bucureşti, Cluj Napoca, Sibiu şi Timişoara, dar şi de la universităţi din Franţa şi Italia“, precizează arheologul.

Al doilea proiect în care este implicat debutează în acest an şi beneficiază de finanţare europeană de peste 1,5 milioane euro. La acest proiect participă universităţi din Germania, Danemarca, Suedia, Franţa, Austria, Marea Britanie, Grecia, precum şi muzee din Danemarca, Ungaria şi România. „Alba Iulia şi eu personal am avut onoarea de a fi selectaţi ca reprezentanţi ai României în acest proiect, care va deschide din această vară la Alba Iulia o şcoală arheologică legată de fortificaţia tracică de la Teleac, binecunoscută pe plan European“, mai afirmă Horia Ciugudean.

Ce-i place: „În afară de arheologie, mă pasionează fotografia. Am şi avut acum doi ani o expoziţie foto la Paris şi Viena. La oameni apreciez caracterul şi etica profesională, care în ziua de astăzi sunt înlocuite tot mai mult de carnetul de partid.“

Ce nu-i place: „Îmi displace incompetenţa. Mă supără lipsa educaţiei, a celor 7 ani de-acasă, cum se mai spune. Mă deranjează şi mă îngrijorează, totodată, dispariţia moralei creştine din societatea europeană.“

Care e programul proiectului legat de fundaţia tracică din Teleac?
H.C.: „În acest an se vor derula la şcoala arheologică pe care o vom deschide la Alba Iulia cursuri ţinute de profesori de la universităţi prestigioase din Europa. De asemenea, vor începe primele prospecţii aeriene şi fizice în zona fortificaţiei de la Teleac, urmând ca de anul viitor să demaram acolo ample săpături arheologice. Finanţat de Uniunea Europeană, în cadrul Programului “Marie Curie”, proiectul va permite cercetării arheologice de la Alba Iulia să continue fără a fi limitată de penuria actuală de fonduri de la nivel naţional.“