Alba Iulia: Ioan Filimon, un epigramist al contrastelor

Ioan Filimon este cunoscut albaiulienilor pentru uşurinţa cu care încropeşte, ad-hoc, versurile. Prezent la mai toate evenimentele culturale ori artistice din oraş, acesta destinde atmosfera cu epigramele sale.

Comice, ironice ori usturătoare. Astfel sunt epigramele adunate de Ioan Filimon în cinci volume. Recunoaşte că dacă ar fi păstrat tot ceea ce a scris, ar fi ajuns la sute de cărţi.

Şi-a descoperit talentul în liceu

Ioan Filimon spune că pasiunea sa pentru scris a început în liceu. „În clasa a IX-a, în timpul orei de matematică, pe ultima pagină, am început să scriu nişte poezioare, cu mici înţepături, la adresa unor fete din clasă. Acestea au fost gustate de colegi. Dirigintele a remarcat afinitatea mea pentru scris, iar în timp am înfiinţat un cenaclu literar. Eram o generaţie plină de viaţă“, îşi aminteşte albaiulianul.

De-a lungul timpului, a participat la mai multe concursuri. Este laureat al festivalurilor de umor „Constantin Tănase“ de la Vaslui, „Ion Carăvoiu“ de la Târgul Jiu, „Mărul de aur“ de la Bistriţa şi „Oltenii şi... restul lumii“ de la Slatina.

Umor cu iz de tristeţe

Ioan Filimon este de părere că uneori umorul are un aer de tristeţe. „Acest lucru este sugerat şi de unele titluri ale volumelor mele. Spre exemplu, fabulele din «Râsul cu buzele crăpate», ori epigramele din volumul «Zâmbete cu gura pungă», exprimă aproape două imposibilităţi. În tot ce scriu, dincolo de spontaneitatea efectului de moment, se întrezăreşte şi un parfum de tristeţe. Oamenii au simţul umorului, dar umorul în sinea lui are şi această faţă ascunsă. De multe ori, o dramă a unui individ, provoacă râsul isteric celorlalţi“, a afirmat epigramistul albaiulian.

Aceasta a scris şi versuri umoristice, reunite în trei cărţi: „Goana după rime“, „Chelul cu cârlionţi“ şi „Chicote cu chichirez“, dedicate familiei sale.

Pregăteşte un nou volum

Ioan Filimon este membru al Uniunii Epigramiştilor din România. Crede că un epigramist bun poate să surprindă esenţa lucrurilor în câteva versuri. „Am o epigramă preferată. Nu mai ţin minte cine a scris-o, dar sună în felul următor: A fost o viaţă cumpătat/ Nici n-a băut, nici n-a mâncat/ Nici n-a făcut din noapte zi/ A trăit o sută. Şi? Atât. Această epigramă exprimă cât spune altul într-un roman”, a afirmat albaiulianul.

Acesta pregăteşte publicului albaiulian un nou volum. „Spre sfârşitul acestui an, în cel mai rău caz, la începutul lui 2010 va apărea carte cartea «Zig-Zag umoristic». Conţine un capitol care se referă numai la soacre. E o găselniţă pentru un umor mai desuet, mai uşor. Pe lângă epigrame, volumul conţine şi proză, fabule, poezie satirico-umoristică, precum şi scenete”, a precizat umoristul. O altă intenţie de viitor a acestuia este  înfiinţarea la Alba Iulia a unui cerc al epigramiştilor.

Cum v-aţi caracteriza, în câteva versuri?
I.F.: „Sunt un timid şi nimeni nu o ştie/ Prea multă vreme n-am ştiut nici eu/ Mi-am făurit un crez din poezie/ Şi mi-am făcut din râs un Dumnezeu./ Un şoarec mititel între pisici/ Un condamnat în faţa unui gâde/ Mult prea departe când mă crezi aici/ Eu plâng atunci când toată lumea râde/ Şi râd atunci când toată lumea plânge./ Când urcă lumea toată, eu cobor/ Rup trandafirii şi văd în juru-mi sânge/ În timp ce unii-mi spun că am umor.“

Ce planuri de viitor aveţi?
I.F.: „Pregătesc un alt volum. E ceva care nu are nici o legătură cu ceea ce am scris până acum. Va  fi intitulat «De la inimă la inimă», şi va ataca relaţiile sociale din această perioadă de agonie în care ne aflăm.“

Ce-i place: „Îmi place însăşi viaţa, cu toate bunele şi relele care ni le oferă. Îmi place să gust viaţa cu polonicul, şi nu cu linguriţa. Şi îmi plac oamenii, chiar dacă uneori, unii se transformă în animale bipede.“

Ce nu-i place: „Nu îmi place faptul că trebuie să ne avem copiii plecaţi în lume pentru a-şi câştiga existenţa. Această ţară, binecuvântată de Dumnezeu cu atâtea bogăţii, nu oferă oportunităţi pentru cei tineri. Suntem ultimii oameni din Europa în ceea ce priveşte mentalitatea şi dezvoltarea. De 20 de ani, nu se găsesc soluţii pentru a ne alinia cu restul lumii. Studiind istoria, mi-am dat seama că suntem un neam de trădători. Ne trădăm noi între noi. Nu există popor care să aibă atâţia domnitori trădaţi sau vânduţi, ca şi noi. 

Profil
Născut: la 19 septembrie, 1946, Drâmbar, Alba
Studii: Institutul de biblioteconomie
Familie: căsătorit, 2 copii.