Stiri din Alba Iulia

Imaginile document au fost realizate la începutul anilor 1900 şi surprind minele de sare aflate sub oraş, lăcaşurile de cult, dar şi construcţii civile. Cea mai veche fotografie surprinde Biserica romano catolica.

Exploatarea sării la Ocna Mureş a fost de-alungul timpului cartea de vizită a oraşului şi principalul motor economic.În imaginile de epocă, realizate la începutul anilor 1900, surprind activitatea de bază a localnivilor:extragerea  sării în stare solidă.

Dezvoltarea micuţului oraş ardelenesc a fost strâns legată de minele de sare.

Imaginea surprinde transportul blocurilor de sare

Imagine din sala de tratament a minei

Vedere generală a oraşului la începutul secolului XX

Acum, a ajuns un oraş atipic. Prin arhitectura clădirilor avea un aer de burg german.

Actuala stradă Nicolae Iorga, în secolul trecut

Însă,  în locul pieţei centralale, tipică pentru oraşele din fostul Imperiu Habsburgic, acum se află doar un a lac cu apă sărată şi murdară. „Balta“ de saramură a înghiţit în 1979 centrul localităţii. Exploatarea minieră de sare de la Ocna Mureş a fost tot timpul în pericol să fie inundată de apele Mureşului. în anii 50 ai secolului XIX, albia Mureşului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. În urma avariilor tehnice la mai multe sonde, în anii 70 ai secolului XX Salina Ocna Mureş n-a mai fost în stare sa furnizeze cantităţile necesare de sare în soluţie uzinei de produse sodice UPSOM din localitate.

În această situaţie, s-a hotărât pomparea diferenţei de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecţie a masivului de sare. În 1978 s-a ajuns la situaţia în care zăcământul despărţitor dintre două mine a cedat, iar apele s-au revărsat în camerele minei, pe care au inundat-o în întregime în câteva minute.

Catastrofă minieră a fost sinonimă cu sistarea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureş, după milenii de activitate aproape neîntreruptă.

Citiți și:Inundarea minelor de sare din Ocna Mureş. Trei dezastre în 100 de ani

Punctul culminant a fost atins în 2010, când în central oraşului s-a format un crater uriaş, care a înghiţit magazinul „Plus“.

Citiți și: Ocna Mureş, oraşul care se scufundă. Suprafaţa afectată este de 10.500 metri pătraţi

Întreg câmpul de sonde şi de lacuri este înconjurat de locuinţe. 60 la sută din oraş este construit pe foste galerii de sare.

În imaginile de epocă apar şi bisericile reprezentative pentru oraş.

Ruinele Bisericii romanice de la Uioara, ridicată la 1300

Imaginea care surprinde Biserica catolică este printre cele mai vechi

Biserica reformată