Stiri din Alba Iulia

Scena „Judecăţii de Apoi“, fresca exterioară a mănăstirii Lupşa, include şi personaje negative din istoria lumii. Fiind considerată „problematică“, pictura urmează să fie acoperită în cursul actualului proces de restaurare a bisericii.

Turiştii care se opresc la mănăstirea Lupşa, fie şi numai pentru câteva ore, şi vizitează biserica de lemn, veche de aproape 600 de ani, vor fi uimiţi să descopere pe fresca exterioară a mănăstirii un amănunt inedit.

Un grup din scena „Judecăţii de Apoi” poartă steaguri ce au svastica nazistă şi însemnele oficiale ale comunimului, secera şi ciocanul. Pictura a fost realizată de artistul Nicoale Sava, şi încearcă să ilustreze faptul că cele două ideologii au avut un rol negativ pentru omenire, în general, şi pentru România, în particular.

O pictură „problematică”

„Pictura a fost realizată în anul 1997 şi a fost ideea pictorului care a restaurat pictura interioară, Nicolae Sava. Eu nu eram stareţ la vremea respectivă. Într-un fel tema picturii este problematică, pentru că îi pune pe toţi cei care au reprezentat răul, hitlerişti, comunişti, în iad. Dar Judecata de Apoi este ultima chemare a lui Dumnezeu către pocăinţă“, a explicat stareţul mănăstirii, părintele Melhisedec Ungureanu.

Acesta a completat că în timpul actualului proces de restaurare, pictura va fi acoperită. „Acum 12 ani au existat probleme cu cei de la comisia monumentelor istorice, care au spus că nu poate fi făcută o pictură nouă pe biserică. Din acest motiv, dar şi pentru că este problematică, Arhiepiscopul Ortodox Andrei ne-a cerut să o acoperim“, a completat stareţul Ungureanu.

„Totul e încărcat cu energii pozitive“

Nu toţi turiştii care vizitează mănăstirea observă însă aceste detalii, deoarece fresca se găseşte pe peretele din spatele bisericii, iar ei obişnuiesc să admire picturile din interiorul lăcaşului de cult.

„Am locuit 10 ani la patru kilometri de biserică şi am vizitat-o de multe ori, dar numai acum am observat steagurile“, spune Nicolae Dobra (35 de ani), din Bistra. „Am descoperit mănăstirea din întâmplare. Este un loc mirific, plin de linişte şi spiritualitate. Totul e încărcat cu energii pozitive“, a spus Raluca Dobra (33 de ani).

Acces facil pentru turişti

Biserica de lemn este cel mai vechi lăcaş de cult de acest gen din Transilvania, fiind construită în 1429. A fost ridicată de familia cneazului Cîndea, care conducea districtul românesc de pe cursul superior al râului Arieş. Mânăstirea a fost şi un puternic centru cultural. Aici a funcţionat mult timp o şcoală şi un atelier de pictură bisericească.

Mănăstirea de la Lupşa se află la 90 de kilometric de Alba Iulia, fiind amplasată lângă drumul naţional ce străbate valea Arieşului dinspre Turda spre Cîmpeni. Lângă mănăstire există chiar şi o pensiune, unde cei care vor să stea mai multe zile se pot caza în condiţii de preţ rezonabile. O cameră dublă ajunge la maxim 150 lei.