Alba Iulia: Portret. Doina Drăghiciu a lucrat 31 de ani în muzeu
0
Doina Drăghiciu face parte din generaţia de veterani ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Lucrează în cadrul instituţiei din anul 1978, fiind bibliotecara muzeului. A ales acest drum pentru că i-a plăcut munca cu cartea.
„După ce am terminat facultatea de filologie am lucrat în învăţământ, iar printr-o conjunctură favorabilă am ajuns la oficiul pentru patrimoniul cultural naţional din cadrul muzeului”, a povestit Doina Drăghiciu.
Aici, aceasta a activat ca şi muzeograf în specialitatea carte veche românească, motiv pentru care a urmat trei cursuri de perfecţionare la începutul anilor 80.
Studii publicate în reviste
Timp de mai mulţi ani munca de teren a făcut-o să cunoască mai bine omul, dar şi locurile. A investigat fondul de carte veche românească în oficii parohiale din judeţ.
Munca aceasta s-a finalizat în realizarea unor fişe analitice de evidenţă pentru cărţile vechi, publicate apoi în studii şi articole în diverse reviste de specialitate. Mai târziu, rodul cercetărilor alături de profesorul universitar doctor Eva Mârza a fost materializat într-un catalog de carte veche. Această activitate a fost completată de realizarea a altor 68 de studii de specialitate până în anul 2008.
Pentru Doina Drăghiciu cei 31 de ani petrecuţi în muzeu alături de generaţii diferite au reprezentat o experienţă inedită. „Perioada 1978-1989 a fost o perioadă bună. Mediul în care am activat a fost propice, în sensul în care am avut o relaţie amiabilă cu absolut toţi colegii din muzeu”, a afirmat Doina Drăghiciu. După 1989, pentru bibliotecara muzeului lucrurile s-au mai schimbat. „A fost o schimbare previzibilă. Generaţia tânără a fost şi este uşor grăbită să acceadă la nivele mai înalte. Timpul are altă dimensiune acum, dar eu am continuat să îmi respect munca”, a completat muzeografa.
Cartea a purtat-o prin întreaga lume
Pe Doina Drăghiciu a fascinat-o cel mai mult munca cu cartea veche românească, fapt pentru care acest domeniu este unul special. „Însemnările manuscrise m-au fascinat. Sunt note anonime, poate ale unor oameni simpli care consemnau lucruri banale cum ar fi ploaia de afară, ploaia de stele sau evenimente familiale. Era facinant. Răsfoiam o carte veche şi găseam însemnări pe care le reluam până reuşeam să le desluşesc. Acesta a fost un capitol sacru pentru mine”, a explicat bibliotecara.
Pentru Doina Drăghiciu, cartea înseamnă cunoaştere. „Prin carte eu călătoresc în lume chiar dacă nu am fost decât în fosta Republică Democrată Germană. Eu răsfoiesc cărţile cu fiecare filă şi văd arealul arheologic universal”, a mai afirmat Doina Drăghiciu.
Cum a evoluat societatea după revoluţie?
D.D: „Apetitul pentru munca cu cartea s-a diminuat şi s-a transferat în zona calculatorului, iar eu trăiesc un sentiment de tristeţe când mă gândesc că viitoarele generaţii nu vor mai ştii să citească. Îşi vor pierde deprinderea de a scrie. Eu şi acum prefer să scriu manual şi la maşină. Munca cu calculatorul a schimbat puţin din psihologia tinerei generaţii care nu mai are apetit pentru carte”.
Cine mai vine astăzi la bibliotecă?
D.D.: „Colaboratori din exterior. Studenţii o fac mai rar din păcate. Apetitul pentru carte a scăzut. Internetul le oferă se pare mai mult şi preferă să îşi ia inclusiv lucrările de acolo decât să cerceteze în bibliotecă”.
Ce-i place: „Îmi place natura sub toate formele ei şi cu tot ce se întâmplă cu ea. Deţin o casă pe Valea Sebeşului fără niciun fel de confort, dar am păstrat vatra preistorică şi o fântână care îmi amintesc de bunicii mei. Cel mai frumos lucru pe care mi-l amintesc copil fiind, este acea perioadă, petrecută alături de bunici. Fiecare duminică când mergeam la biserică de mână cu bunica mea este imaginea care ma energizează în fiecare zi. Aceasta este amintirea mea, simplitatea de la ţară care m-a învăţat să fiu un om integru”.
Ce nu-i place: „Lipsa de cuvât, în sensul promisiunii neonorate mă deranjează. Resping fariseismul şi lipsa de obiectivitate. Nu îmi plac şi nu accept nimic din aceste lucruri”.
Profil:
Năsuctă: 11 noiembrie 1949, sat Agârbiciu, comuna Căpuş, judeţul Cluj
Studii: Facultatea de Filologie, Universitatea Babeş Bolyai, Cluj-Napoca
Ocupaţie: Bibliotecar, muzeograf
Familie: Căsătorită, o fată
Se încarcă comentariile...
