FOTO Dinamitarea zidului de vest al Cetăţii Alba, simbol al eliberării. Citiţi aici cum va fi reconstituit

Zidul de verst al Cetăţii a fost dinamitat în timpul ridicării Catedralei Încoronării

Zidul de vest al Cetăţii de secol XVIII din Alba Iulia a fost dinamitat şi îngropat odată cu începerea lucrărilor de ridicare a Catedralei în care s-au încoronat Regii României Mari. Lucrările care se desfăşoară în prezent au ca scop reducerea Cetăţii la imaginea din urmă cu peste 90 de ani.

Imediat după evenimentul istoric de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, autorităţile vremii şi-au propus să construiască un monument care să marcheze simbolic şi eliberarea de sub dominaţia Imperiului Austro-Ungar.

Aşa a prins contur proiectul de ridicare a actualei Catedrale a Încoronării, nume legat direct de evenimentul istoric din 15 octombrie 1922, când, au fost încoronaţi Ferdinand şi Maria ca regi ai României Mari. Tot aici, îşi are sediul şi  Arhiepisopia Ortodoxă de Alba şi Mureş.

Dinamitat în 1921

În 1921, s-a pus prima piatră de temelie a bisericii, căreia i-au fost atribuite şi valenţele fostei ctitorii a lui Mihai Viteazul din 1597, din vechea Cetate a Albei, tocmai ca să-i sporească valoarea simbolică. Lăcaşul de cult a fost construit la aproximativ 100 de metri de zidul de vest al fortificaţiei ridicate de austrieci în secolul al XVIII-lea.

Constructorii vremii, coordonaţi de arhitectului Victor Ştefănescu şi inginerul Tiberiu Eremia, au decis că trebuie făcută o breşă în partea de vest a fortificaţiei bastionare, în primul rând pentru a uşura lucrările de ridicare a Bisericii.

Prin urmare a fost dinamitat o parte din zidul de vest Cetăţii şi au umplut cu pământ şanţul din faţa noii construcţii.

„Cel mai probabil zidul de vest al fortificaţiei a fost dinamitat în două locuri. La acţiunea de demolare a zidului a fost implicată armata. Ulterior, terasa din faţa actualei Catedrale a Încoronării, care a fost folosită de-alungul timpului ca teren de instrucţie militară, a fost adusă la acelaşi nivel“, a spus Dan Anghel, de la Muzeul Naţional al Unirii.

După ce o parte a zidului a fost dărâmat, restul a fost pur şi simplu îngropat, chiar dacă avea o înălţime de 6 metri. Pentru a nivela zona, constructorii s-au au folosit de pământul din şanţul zidului de apărare.

Click pe poze pentru fotogalerie

Unii istorici au descris distrugerea părţii de vest a Cetăţii, ca un simbol al eliberării românilor de sub dominaţie austro-ungară. Alţii au vorbit chiar de o distrugere a întregii fortificaţii.

Din acea perioadă se păstrează puţine însemnări legate de modul în care s-a dărâmat şi îngropat zidul fortificaţiei. Presa vremii a descris cu lux de amănunte momentul Încoronării Regilor României Mari. Una peste alta, perioada în care a fost ridicat unul dintre primele mari lăcaşuri de cult din Transilvania după Marea Unire, pentru pentru a servi drept loc de încoronare pentru monarhii României Mari, era una tulbure. Erau primii ani după primul război mondial, când autorităţile române din Transilvania preluat frâiele administrative, după ce între 1867-1918 s-a aflat sub stăpânire austro-ungară.

Un sfert din Parcul Unirii dispare

Proiectul de modernizare care se derulează de aproape trei luni,  prevede excavarea a sute de mii de metri cubi de pământ, de pe o suprafaţă de un hectar de teren, care acoperă acum şanţul. Administraţia locală doreşte astfel să reconstituie integral forma Cetăţii, de dinainte de 1921. Prin această operaţiune vor fi readuse la lumină spaţii din incinta zidurilor, care ar urma să aibă un rol comercial important pe viitor. Accesul auto se va face pe un pod de beton lung de 37 de metri amplasat pe strada Nicolae Iorga, lângă Hotelul Cetate, iar cel pietonal pe două poduri de lemn, lungi de peste 50 de metri, ce vor face legătura între Poarta a V-a şi Poarta a IV-a, respectiv între Parcul Unirii şi zona din faţa Catedralei Ortodoxe.

Valoarea investiţiei este de 51,5 milioane lei (12,5 milioane de euro), din care valoarea eligibilă nerambursabilă din fonduri europene este de 41,38 milioane de lei. De asemenea contribuţia financiară din bugetul naţional este de aproximativ nouă milioane de lei, iar cea a Primăriei Alba Iulia se cifrează la un milion de lei. „Va dipărea o parte din Parcul Unirii, dar prin toate investiţiile din Cetate se crează peste 10 hectare de spaţii verzi. Prin scoaterea la lumină a şanţului se va crea imaginea reală a Cetăţii“, a declarat primarul Mircea Hava

Datele tehnice ale proiectului mai prevăd amenajarea a 19.500 metri pătraţi de zone verzi, a unei piste de biciclete, a două poduri mobile şi a unui spaţiu multifuncţional de 4.580 metri pătraţi. Proiectul se va derula pe perioada a 24 de luni, până în mai 2013. Pe timpul investiţiei se vor crea 280 de locuri de muncă temporare, iar ulterior ar urma să existe 26 de locuri de muncă permanente. „Prin acest proiect se are în vedere extinderea sezonului turistic pe tot parcursul anului. De asemenea, se preconizează creşterea investiţiilor în zonă şi a numărului de turişti care vizitează Cetatea“, a spus Nicolaie Moldovan, şeful Serviciului de proiecte comunitare din Primăria Alba Iulia.

Proiectul a fost realizat de arhitecţii Dan Sabău şi Mircea Sabău, patronii societăţii Grup Corint SA, şi este considerat a fi punctul culminant al investiţiilor realizate în ultimii ani pentru restaurarea întregului ansamblu al Cetăţii Alba Iulia. „Şanţurile vor fi destinate doar pentru traficul pietonal, cu rolele şi cu bicicletele, în timp ce traficul auto spre parcări va fi realizat prin şanţurile contragărzilor. Foarte important este faptul că va fi finalizat şi întregul traseu turistic al celor şase porţi ale cetăţii, care va deveni cel mai monumental obiectiv de acest gen din Europa“, a afirmat Dan Sabău.

Ce s-a realizat până acum

Până în prezent,  sunt realizate lucrări de terasamente, sistematizare verticală, demolări, consolidare, reconstituire şi montare piatră naturală în valoare de 4,8 milioane de lei, reprezentând aproximativ 10 la sută din valoarea totală a investiţiei. În zona Arhivelor Statului, s-a refăcut în procent de 70 la sută sistemul rutier şi pietonal până la stadiul de balast stabilizat. De asemenea, în această zonă s-a realizat devierea reţelelor de utilităţi (electrica, telefonie, apa canal) pentru asigurarea funcţionalităţii acestora în raport cu soluţiile de sistematizare prevăzute în proiect. „În zona teatrului de vară au fost executate lucrări de săpătură în scopul realizării circuitului vizitabil prin zidurile cetăţii acolo unde anterior exista camera de proiecţie. Pentru realizarea paralelei din lemn de la poartea a VI-a cetăţii, au fost dezafectate construcţiile degradate care serveau drept grup sanitar şi magazie“, a spus Mihai Coşer, purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia.

Ca şi lucrări specifice de reconstituire-restaurare se poate menţiona realizarea parţială a cunetei (rigolei de scurgere) din zona porţii a IV-a, a unor ziduri din aria Bastioanelor Trinitarienilor şi Sfîntul Mihail şi în procent de 90 la sută a colţului ravelinului Sfântul Mihail. În zona străzii Nicolae Iorga, au fost efectuate săpături pentru realizarea fundaţiilor podului rutier. Infrastructura parcării de pe contragarda bastionului Sfântul  Michael este finalizată, urmând ca în perioada următoare să fie montate dalele de piatră naturală. Pentru accesul pe contragardă este prevăzut un pod de 10 metri ale cărui fundaţii au fost realizate.