Alba Iulia: Criza a mărit numărul sinuciderilor în Alba

În 2009 numărul sinuciderilor a crescut în Alba cu aproximativ 70 la sută faţă de anul trecut. Dacă pentru 2008,  în evidenţele Inspectoratului Judeţean de Poliţie Alba figurează un număr de 26 de cazuri de sinucideri, anul acesta numărul a ajuns, în 10 luni, la 43.

Majoritatea persoanelor care au ales să îşi ia viaţa sunt bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 40 de ani şi 50 de ani, din mediul urban.

Număr mare de spânzuraţi

„În primele 10 luni din anul 2009 s-au înregistrat 43 de cazuri de sinucideri şi o tentativă. 37 de persoane s-au spânzurat, trei au luat medicamente, două s-au autoînjunghiat şi o persoană s-a aruncat de la etaj“, a precizat Iulia Haţegan, purtătorul de cuvânt al IPJ Alba.

Aceasta a mai precizat că sinuciderile predomină în rândul oamenilor de la oraş. „24 de persoane care şi-au luat viaţa provin din mediul urban, iar 19 din mediul rural. Cei mai mulţi sunt bărbaţi, 34 la număr, şi nouă femei“, a afirmat Iulia Haţegan.

Psihologul Andreea Florea consideră că există o legătură între numărul mare al sinuciderilor în rândul bărbaţilor şi situaţia economică actuală. „De obicei, bărbaţii sunt consideraţi stâlpul familiei. Acumulează datorii, nu mai reuşesc să întreţină familia şi apelează la măsuri extreme. De aceea sunt şi mai multe cazuri în mediul urban. La ţară, oamenii sunt mai puţin predispuşi la astfel de gesturi deoarece au şi unele venituri auxiliare“, a spus Andreea Florea.  

Sinucigaş la 17 ani

Persoana cea mai tânără care s-a omorât avea 17 ani, iar cea mai în vârstă, 82 de ani. Printre cazurile cunoscute de sinucidere este cel al Mihaelei Truţă (41 ani) din Abrud, care a ales să îşi ia viaţa după ce a acuzat presiunile şi stresul de la serviciu.

Un alt caz, care poate fi considerat clasic, este cel al unui bătrân din Lopadea Nouă. Aurel Gârlea, de 50 de ani, a fost găsit spânzurat într-o pădure, după trei luni de zile după ce a fost dat dispărut de către sora sa. Bărbatul trăia singur şi, probabil, nu mai aştepta nimic de la viaţă.

„Cei care recurg la spânzurare au ajuns la o decizie şi nu vor să aibă nici o portiţă de scăpare. În majoritatea cazurilor cel care se spânzură moare. Cei care recurg la pastile de obicei vor doar să atragă atenţia asupra problemelor lor. În cele mai multe cazuri de suicid există însă şi nişte premise de instabilitate psihică“, a mai spus Andreea Florea.