Cristian Lăculeanu face obiecte de artizanat din lut

Cristian Lăculeanu transformă lutul în artă

Cristian Lăculeanu şi-a descoperit pasiunea pentru lut din pură întâmplare. De atunci nu a trecut nici o zi fără a lucra cu acest material. Crearea obiectelor de artizanat a devenit un mod de relaxare şi deconectare de la realitatea cotidiană. Obiectele sale de artizanat au trecut graniţele ţării, iar un sfeşnic a ajuns într-un castel din Franţa.

Profil:
Născut la: 6 decembrie 1968, Sebeş
Studii: Universitatea de muzică Bucureşti
Familie: divorţat

A fost profesor de muzică

După absolvirea Şcolii de muzică militară şi a Conservatorului din Bucureşti, Cristian Lăculeanu a profesat din 1988 până în 1993 în cadrul Colegiului Militar „Mihai Viteazul“ din Alba Iulia. Acesta a insuflat elevilor săi dragostea pentru muzică. „Nu am profesat mulţi ani, cu toate că am avut nişte elevi minunaţi. Mi-am dat demisia şi am plecat ca orice visător în Occident. M-am stabilit în Franţa, unde m-am şi căsătorit“, a spus Cristian.

Din cauza diferenţelor de mentalitate, în 2000 s-a întors în ţară şi a reintrat în învăţâmânt. Paralel, şi-a descoperit o nouă pasiune. „Îmi doream o machetă cu naşterea Domnului. Adusesem din Franţa nişte figurine cu magi. L-am rugat pe un prieten care lucra în lut să-mi facă nişte forme ca să pot turna eu materialul. În momentul în care am pus mâna pe o bucată de lut, am simţit că aceasta este chemarea mea“, a mai spus artistul.

De la pasiune la afacere

Tot ceea ce creează este făcut manual. A fost propriul său profesor, s-a documentat singur. „Din suflet pleacă totul. Trebuie să ai o răbdare de Sisif. Muncesc ca acum 2.000 de ani. Mă duc în carieră, cu târnacopul îmi iau bucăţi de lut, pe care le încarc în saci. Până se ajunge la produsul finit este multă trudă. Consider că a muncii şi a avea ambiţia de a face ceva nu e ruşinos. Din păcate oamenii nu apreciază munca manuală“, e de părere Cristian Lăculeanu.

Cum obiectele create de el au avut tot mai multă trecere în cercul său de perieteni, în 2007 s-a decis să-şi deschidă o afacere cu produse de artizanat. Consideră că statul nu îi sprijină pe micii întreprinzători şi aplică taxe mult prea mari.

Obiecte unicat

Cristian lucrează în fiecare zi cu lut. Crează o gamă vastă de produse cu tematică florală şi religioasă. „Am constata cu stupoare că biserica a pus monopol pe acest segment şi nu dă voie să producem busturi sau figurine. Totul este făcut manual, iar obiectele sunt unicat. Ele se pot personaliza, se poate opta şi pentru dedicaţii“, explică artistul. Acesta realizează din lut tablouri, pergamente, casete de bijuterii, vaze ori sfeşnice. Obiectele sale de artizanat au trecut graniţele ţării. Au ajuns în Franţa, Elveţia, Spania ori Italia.

„Nu am vândut cantităţi mari, majoritatea au ajuns dincolo sub formă de cadou. Prin intermediul unui prieten, un sfeşnic a ajuns într-un castel din Franţa“, a mai spus Cristian Lăculenu. Produsele sale pot fi vizualizate pe site-ul artizanat-lacris.ro.

Cum se transformă lutul în produs finit?
C.L.: „Bulgărul de lut se sfarmă cu barosul deoarece e foarte dur. Bucăţile mici se amestecă cu apă şi se crează astfel barbotina. Se lasă la macerat, după care se mixează, iar apoi se dă printr-o sită ca să fie foarte fin şi fără impurităţi, apoi se modelează sau se toarnă în forme pentru a absoarbe apa din lut. Formele se şfefuiesc şi se duc la ars, în cuptor, după care se lasă la răcit şi se începe decorarea. Por râmăne mate sau se patinează, se dau cu de lac“.

Ce preţuri practicaţi?
C.L.: „Acestea variază în funcţie de complexitatea lucrării şi de model. Majoritatea nu depăşesc 20 de lei. Sfeştnice pornesc de la 15 lei bucata şi pot ajunge până la 200 lei. De asemenea, preţul variază şi la tablourile florale. Unora li se par preţurile mari, dar este foarte multă muncă“.

Ce-i place: „Pe lângă modelatul lutului, îmi place pescuitul şi relaxarea în natură. Muzica este o altă pasiune de-a mea. Ascult cu plăcere Pavaroti, Denis Russo, dar şi muzica grecească şi clasică. La oameni, apreciez sinceritatea şi puterea de a spune în faţă adevărul“.

Ce nu-i place: „Detest minciuna şi taxele. Nu îmi place că nu ştim să ne punem în valoare frumuseţile pe care le avem. Ne pierdem tradiţiile şi obiceiurile. De asemenea, sunt atât de mulţi oameni talentaţi care nu au şansa de a arăta lumii ceea ce pot deoarece nu primesc sprijin nici din partea statului, nici a comunităţii“.