Alba Iulia: Cei mai puternici dintre "daci" s-au întrecut la Cricău

Luptele între daci şi romani, cascadoriile cu gladiatori şi, deja, obişnuitele „întreceri dacice” au reprezentat atracţiile principale ale „Festivalului Cetăţilor Dacice”, desfăşurat sâmbătă şi duminică în comuna Cricău din judeţul Alba. Manifestarea a ajuns la ediţia a IV-a şi este înregistrată de Consiliul judeţean Alba la OSIM.

Manifestarea a ajuns la ediţia a IV-a şi este înregistrată de Consiliul judeţean Alba la OSIM. Scopul principal al sărbătorii este desemnarea unei „cetăţi dacice” câştigătoare, care să organizeze festivalul din anul următor. Ca şi la ultimele patru ediţii au participat la concurs „dacii” din Cricău, Cugir, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori.
Cei mai puternici bărbaţi din cele 5 localităţi „dacice” s-au întrecut în 7 probe individuale (aruncarea bolovanului, aruncarea suliţei la distanţă, skandenberg, căţăratul pe catarg, tir cu arcul, transport de greutăţi şi lupte pe butuci) şi 3 probe de echipă (concurs de tras cu frânghia, ştafetă de alergare cu mielul în spinare şi transport al apei dintr-un butoi într-un ciubăr).

Câştigători şi învinşi

„Particip pentru prima dată şi vrem să câştigăm. Ne-am antrenat timp de o săptămână pentru a duce festivalul la noi în comună”, a spus Nicolae Brad, de 35 de ani, membru al echipei din Săsciori. Radu Ştef, în vârstă de 36 de ani, din Cugir a spus, în schimb, că echipa sa nu are şanse prea mari, deşi sunt prezenţi pentru a treia dată în concurs.
 „Am venit să câştigăm. Am participat şi la ultimele trei ediţii şi de fiecare dată am ieşit pe locul doi”, a afirmat, la rândul său, Mircea Bodea, de 38 de ani, din Cetatea de Baltă. Reprezentanţii organizatorilor au spus că scopul principal al festivalului este promovarea turistică a judeţului.
„Competiţia a atras un mare interes în rândul oamenilor. Intenţionăm să creştem interesul pentru acest festival, atât la nivel naţional cât şi internaţional”, a declarat Dan Popescu, director în cadrul Consiliului judeţean Alba.

Dacii au ieşit învingători

Până ce s-au încălzit componenţii echipelor de concurs, pe iarba terenului de luptă s-au duelat dacii şi romanii din grupul „Terra Dacica Aeterna” din Cluj-Napoca şi gladiatorii din „Familia Gladiatoria Panonica”, invitaţi speciali din Ungaria.
S-au recreat, astfel, câteva dintre cele mai importante fragmente din viaţa cotidiană a dacilor şi romanilor: asediul unei cetăţi dacice de către romani şi luptele dintre gladiatori.
Miile de spectatori i-au putut vedea în acţiune pe dacii „Gerula”, „Heptapor”, „Rubobostes” şi „Scorillo”, dar şi pe romanii „Caius Iulius Valerianus”, “Hadrian” şi “Tiberius Claudius Valerianus”. Aşa cum era de aşteptat, dacii au ieşit învingători.

Legenda lui Decebal

Pe teritoriul comunei Cricău se află ruinele fostei cetăţi dacice de la Piatra Craivii, descoperită în 1960. Situată la o înălţime de peste o mie de metri, a cunoscut cea mai mare dezvoltare în timpul lui Decebal. Craiva a fost identificată cu polisul Apoulon, menţionat de geograful Alexandrin Ptolemeu.
Unii istorici susţin că în cetatea de la Piatra Craivei, din Cricău, ar fi fost înmormântat capul lui Decebal, dar şi o parte a tezaurului dacic, iar legenda spune că în noaptea de Sânziene, în 24 iunie, acolo unde sunt ascunse în pământ comori apar flăcări deasupra.
Chiar dacă cea mai mare parte a specialiştilor susţin că mâna dreaptă şi capul regelui dac au fost duse la Roma, aşa cum este şi reliefat pe Columna lui Traian, există şi unii istorici care cred că acestea au fost îngropate undeva pe teritoriul Daciei. O variantă ar fi aceea că atât capul, cât şi mâna dreaptă au fost îngropate în cetatea de la Piatra Craivei. Aceiaşi istorici susţin că şi o parte din comoara regelui dac ar fi fost adusă şi îngropată în apropierea acestei aşezări.