Stiri din Alba Iulia

Şef atelier exploatare în cadrul Societăţii de Transport Public (STP) Alba Iulia, Cornel Popescu lucrează în acest domeniu de activitate din anul 1973. După terminarea şcolii profesionale, s-a angajat la Trustul de Construcţii Hunedoara, cu sediul în Deva. Era în 1966. După şapte ani de stat în Deva, a venit în Alba Iulia unde din 1973 încoace lucrează doar în transportul public de călători.

Profil

Data naşterii: 14 decembrie 1949, Straja, judeţul Alba
Educaţie: Liceul Teoretic „Decebal” Deva
Starea civilă: căsătorit, un băiat

În primă fază s-a angajat la ITA Alba, ca electrician auto, apoi ca tehnician şi, după absolvirea unui curs de perfecţionare în domeniul transportului de persoane la Ministerul Transporturilor, a promovat în funcţia de şef atelier exploatare.

Criza din anii ’80

Îşi desfăşoară activitatea la STP Alba Iulia din 1980, de când s-a înfiinţat societatea. „La început s-a numit Intreprinderea Judeţeană de Transport Local (IJTL) Alba. Pe atunci m-am ocupat de organizarea transportului de călători în toate oraşele din judeţul Alba. Coordonam activitatea autobazelor din teritoriu, din Aiud, Sebeş, Câmpeni, Blaj, Ocna Mureş, Alba Iulia. Am înfiinţat trasee, programe de transport, am măsurat rute, a fost mult de muncă“, povesteşte Cornel Popescu.

Îşi aminteşte de vremurile grele din anii ’80, când era criză de anvelope, de combustibil, nu se găseau uleiuri pentru motoare, piese pentru reparaţii. „La un moment dat, pentru economisirea de combustibil, s-a trecut la autobuze pe gaz. Noi le ziceam autobuze cu rachete, pentru că avea deasupra tuburile în care se încărca gaz. Erau autobuze puţine şi oameni foarte mulţi, întrucât pe atunci funcţionau din plin întreprinderile Mecanica, Refractara sau Utilajul. În câte un Ikarus articulat intrau şi 200 de persoane“, afirmă Cornel Popescu.

Are 105 angajaţi în subordine

Îşi aduce aminte că în anul 1984 a fost o iarnă grea şi foloseau la autobuze motorină de foarte proastă calitate. „Nici nu apucau să plece maşinile din garaj, că se opreau după ce mergeau 200 de metri“, spune zâmbind. Acum lucrurile s-au schimbat radical. Are în subordine 105 angajaţi, din care 85 de şoferi ce lucrează pe 70 de autobuze moderne.

„De când mă ştiu, am pus întâi serviciul şi dup-aia celelalte, dar trăiesc acum o mare satisfacţie, anume că în zilele de azi autobuzele sunt curate, încălzite, bine întreţinute, circulă după un program strict, convenabil şi pentru populaţie. Iar când călătorii sunt mulţumiţi şi noi suntem mulţumiţi“, afirmă şeful atelierului de exploatare din cadrul Societăţii de Transport Public.

Cum trebuie să fie un şofer din transportul de călători?
C.P.: „În afară de capacităţile fizice şi psihologice pe care le verificăm periodic, trebuie să aibă multe alte calităţi. În primul rând, să fie om. De asemenea, să fie corect, disciplinat, cinstit, să aibă cei şapte ani de-acasă. Să fie educat, pentru că lucrează în permanenţă cu cetăţenii, să vorbească civilizat cu oamenii, să fie cât mai amabil cu ei.“

Ce-i place: „Îmi place să citesc, dar timpul liber îl ocup mai mult cu agricultura, am o grădină la Partoş şi o vie la Straja. Îmi plac oamenii corecţi, care nu mint, sunt disciplinaţi şi punctuali.“

Ce nu-i place: „Mă supără oamenii care nu se ţin de cuvânt, care zic că fac un lucru şi nici vorbă să-l facă. Mă deranjează foarte mult minciuna şi oamenii care nu-şi recunosc deschis greşeala.“