Alba Iulia: Portret. Marian-Cozma Constantin a renunţat la fizică atomică pentru comerţ

Marian-Cozma Constantin face parte din vechea generaţie de comercianţi. Îşi iubeşte meseria aleasă şi spune că în comerţ corectitudinea trebuie să primeze.

Constantin lucrează în comerţ din anul 1970, adică de aproape patru decenii. Îşi aduce aminte că pe când era adolescent îşi dorea să meargă în Bucureşti, la fizică atomică, căci era bun la matematică, dar l-a influenţat un prieten în direcţia comerţului, vecin cu el, al cărui tată era ospătar.

”Eu sunt împăratul, dumneata proletarul”

„Am hotărât, eu şi prietenul meu, să mergem la şcoala de ospătari. Eu n-am intrat din prima, pentru că am fost prea fălos. Am picat la română, la examenul oral. Îmi căzuse Împărat şi proletar, de Eminescu, iar eu i-am spus profesorului examinator că eu sunt împăratul şi el proletarul. Mi-a zis mulţumesc şi mi-a dat nota 1”, a povestit cu umor Costică, aşa cum îi spun amicii. A doua oara n-a mai fost „fălos”. A intrat cu o medie de peste 9.00.
A lucrat ca ospătar doar şase ani. Meseriaşii  în ale comerţului l-au mirosit că are stofă şi l-au promovat şef de unitate la un restaurant din Zlatna. N-a stat mult acolo, era grea naveta. S-a întors în Alba Iulia doi ani mai târziu, tot în comerţ, a preluat un chioşc alimentar în incinta liceului militar. „N-a fost rău deloc. Luam salariul tot patru sute la sută. În cinci luni mi-am cumpărat Dacie”, a spus Constantin. Ulterior a intrat şi mai adânc în sistemul alimentar, a preluat o unitate de gen în cartierul Ampoi. Aici l-a prins Revoluţia.

După 1990 a intrat în afaceri

Imediat după 1990, ideea unei afaceri proprii a căpătat contur, dar nu s-a materializat imediat. Patru ani a fost şef de popotă, la poliţia locală. În tot acest interval de timp a stat, însă, mereu cu gândul la o iniţiativă privată. Prilejul nu a întîrziat să apară: s-a dat undă verde privatizării unităţilor comerciale de stat. A preluat o astfel de unitate, împreună cu soţia sa, tot comerciantă.
„N-a fost uşor la început, pentru că prin 1994-1995 privatizarea se făcea din ordononanţă în ordonanţă. Azi ştiai un lucru, mâine se schimba prin ordonanţă de guvern. Dar e bine, nu ne putem plânge, eu şi soţia, stăm pe picioarele noastre şi mai avem planuri de viitor interesante”, a afirmat Costică.
Marian-Cozma Constantin e mulţumit de sine şi de ce a realizat. Nu regretă nimic în viaţă, poate doar faptul că n-a fost mai incisiv la începuturile privatizării. Nu-şi mai doreşte decât sănătate şi să-i facă feciorul un nepoţel, că nepoată i-a dăruit. Aducând vorba de băiat, Constantin ne spune proverbial că aşchia nu sare departe de trunchi. Fiul său e director la o unitate componentă a unui important holding albaiulian.


Ce probleme întâmpină azi micii întreprinzători?
M. C.: „Necazurile noastre, ale micilor întreprinzători, sunt provocate de birocraţie. Când  depunem diverse acte, la Sănătate, la Casa de Pensii, trebuie să stăm ore în şir la cozi interminabile. Cred că ar fi bine să se facă un singur centru care să preia toate actele. La fel cum se iau banii la trezorerie, aşa să se preia şi actele. N-are rost să stai în patru locuri, la patru cozi”.

Ca calităţi trebuie să aibă un bun comericant?
M.C.: „În primul rând, să fie cinstit, cu el, cu partenerul de afaceri, cu clientul. Dacă nu eşti corect cu partenerul de afaceri, nici el nu va fi cinstit cu tine, iar dacă vinzi produse expirate, îmbolnăveşti clientul şi plăteşti în consecinţă. Or, se ştie, cea mai puternică publicitate este reclama  transmisă din om în om”.

Ce-i place: „Îmi place înţelegerea între oameni. Mă simt bine în compania persoanelor comunicative, sociale, sincere. Dacă nu minţi, mai mult câştigi. Poate că are şi minciuna rostul ei, dar doar în dragoste, atunci când faci o prostie şi vrei să recucereşti persoana iubită. Glumesc... Îmi mai place meseria aleasă şi muzica, în mod deosebit Tina Turner”.

Ce nu-i place: „În primul rînd, nu-mi place minciuna. Din păcate, însă, în ziua de azi minciuna predomină, se dau tunuri după tunuri. Nu-mi plac escrocheria, oamenii fără cuvânt, persoanele care îşi atribuie nişte calităţi pe care nu le au”.

Alba Iulia frumoasă: „Alba Iulia merge bine, se înfrumuseţează pe zi ce trece. Apreciez faptul că s-au introdus sensuri giratorii la intersecţii. Această iniţiativă trebuie continuată, pentru că sensurile giratorii aerisesc circulaţia şi, în consecinţă, stresul la volan se diminuează.”

Alba Iulia urâtă: „Nu-mi place că în Alba Iulia este prea puternică vechea metalitate comunistă. Nu glumesc. Se merge tot pe pile, cunoştinţe, relaţii. Dacă n-ai pile, nu faci nimic. Degeaba au murit oameni la revoluţie. Nu-mi place dezordinea ce se instalează după ora 22.00, manifestările huliganice de pe stradă. Noaptea nu vezi un poliţist. Doar împinşi de la spate apar şi ei, hop, la câte un incident”.

Profil
Născut: La 1 ianuarie 1953, în Hunedoara
Educaţie: Liceul Economic din Hunedoara
Profesie: Tehnolog alimentaţie publică
Ocupaţie: Administrator firmă
Starea civilă: Căsătorit, un băiat