Alba Iulia: Cetatea Vauban a căzut pradă vandalilor

La o plimbare prin Cetate, din parcul Uniri, trecând prin prin cele trei Porţi spre Centru, se poate observa doar scheletul metalic a 10 panouri. Plăcuţele informative cu textele turistice traduse în două limbi de circulaţie internaţională, franceză şi engleză, nu mai există.

Un proiect demarat în anul 2000 era prima încercare a administraţiei locale din Alba Iulia de a atrage turişti prin marcarea principalelor monumente istorice din incinta Cetăţii. S-a dorit punerea în valoarea a monumentelor prin amplasarea de plăcuţe informative, care indicau principalele caracteristici istorice ale obiectivelor vizate. Acestea mai există şi la ora actuală în oraş, dar întrun număr considerabil redus deoarece au fost sparte de unii cetăţeni teribilişti.
În timp au existat câteva plângeri la Poliţie, însă, până acum nu a fost descoperit niciun vinovat. Cert este că autorităţile nu au luat până la ora actuală nici un fel de măsuri, chiar dacă, albaiulienii civilizaţi se declară de-a dreptul indignaţi de asemenea gesturi.
„Am o părere foarte proastă despre civilizaţia românului! Poate nici nu are rost să mai fie montate, nu ai pentru cine, şi nu mă refer aici la turişti, ci tot la aceia care iarăşi le vor sparge. Cred că este o investiţie nepotrivită sau poate ar trebui să le facă din fontă sau din ştiu eu, poate din bronz, ca să nu poată fi distruse. Că sticla aceea văd că a fost spartă. La începul le-am citit, le-aş mai fi recitit, dar majoritatea sunt sparte”, ne-a spus Ile Gyula, de 50 de ani, persoană fizică autorizată.

Proiect finanţat de Ducatul de Luxembourg

Proiectul prin care au fost amplasate panourile de informare s-a numit „Milenium” şi a fost demarat în anul 2000 printr-un parteneriat cu Direcţia Situri şi Monumente Istorice a Uniunii Europene cu sediul la Luxembourg. Standardele la care au fost realizate panourile din sticlă reprezenta la vremea respectivă o premieră naţională. După instalarea panourilor, proiectul nu a mai fost continuat.
„Din anul 2000, cetatea albaiuliană face parte din itinerariile culturale ale Comunității Europene. Marele Ducat de Luxembourg a finanțat realizarea și montarea a 32 de piese în valoare totală de aproximativ 2 milioane de franci luxemburghezi”, a spus arhitectul Doina Harda, care a vegheat la buna desfăşurare a proiectului.
Aceasta a completat că alte două piese au fost aduse la Alba Iulia dar nu au fost montate pentru că nu erau gata lucrările de restaurare la Poarta a III-a. „Cred că trebuie să discutăm de educație și simțul responsabilității. Cei care fac asemenea gesturi nu simt că sunt oameni ai cetății”, a mai spus Doina Harda.