Alba Iulia: Alexandra Rîpan, profesorul-psiholog cu portofoliu digital

Alexandra-Roxana Rîpan, profesor-psiholog la Şcoala cu clasele I-VIII „Vasile Goldiş” din Alba Iulia, este unul dintre cele 15 cadre didactice din Europa care a participat la un curs de formare profesională la Atena, Grecia.

Profil
Născută la: 2 septembrie 1983, Alba Iulia
Studii: Masterat „Psihosociologia negocierii“, Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu
Familie: necăsătorită

Cursul Comenius, destiniat formării continue a profesorilor s-a desfăşurat în perioada 29 martie - 4 aprilie şi a avut ca şi temă „Portofoliul digital european al profesorului“.

„Pe lângă profesori din ţara noastră au participat cadre didactice din Franţa, Belgia, Letonia, Croaţia şi Italia. Activitatea a presupus efectiv lucrul pe calculator pentru crearea unei baze de date.

S-a lucrat pe o platformă în care s-au introdus date personale, rezultate ale activităţilor şcolare, poze, filmuleţe, diplome. Tot acest portofoliu digital trebuie să însumeze activitatea unui profesor“, a spus Alexandra Rîpan.

Acesta a precizat faptul că la momentual actual profesorii sunt nevoiţi să realizeze dosare cu sute de pagini pentru obţinerea gradaţiilor de merit sau pentru obţinerea unui post, iar în viitor, pentru a se uşura munca se tinde spre crearea portofoliului în format electronic.

Cum orice tip de curs Comenius presupune promovarea ţării, a oraşului şi a şcolii din care vin participanţii, Alexandra Rîpan a dus cu ea la Atena câteva produse tradiţionale specifice zonei noastre. „S-a realizat un stand prezentare pe care am expus mai multe costume populare în miniatură, vase de ceramică şi covoraşe ţesute cu motive specifice judeţeului Alba“, a spus profesoara.
 
Implicată în proiecte internaţionale
 
Alexandra-Roxana Rîpan lucrează de cinci ani în învăţământ. În anul trei de facultate a obţinut o bursă de studiu Erasmus la Bologna, în Italia.

„Acesta a fost momentul care mi-a trezit interesul pentru activitatea profesională realizată la nivel internaţional prin diverse cursuri de formare. După absolvirea facultăţii, m-am înscris la examenul de titularizare“, a precizat psihologul.

Spune că diriginţii şi profesorii sunt cei care semnalează cazurile problemă şi îi îndrumă pe elevi spre cabinetul de consiliere psihopedagogică al şcolii. „Elevii trec frecvent pe la cabinet. Uneori vin şi părinţii care apelează la ajutorul nostru. La nivelul claselor I-IV, cea mai întâlnită problemă este cea a copiilor cu ADHD, cei hiper activi, iar la nivelul claselor mai mari este vorba despre tulburări de anxietate şi stimă de sine scăzută“, a spus Alexandra.

Tânăra, care a urmat şi un curs de formare profesională în Cipru, este implicată într-o serie de activităţi axate pe prevenirea criminalităţii şi a violenţei.

Un grup de elevi şi profesori de la o şcoală din Turcia a fost prezent în perioada 29 aprilie- 9 mai la Şcoala „Vasile Goldiş“ din Alba Iulia într-o vizită de schimb de experienţă în cadrul proiectului bilateral „Nu poţi învăţa un câine bătrân trucuri noi“. 

Care sunt diferenţele dintre sistemul nostru educaţional şi cel străin?
A.R.: „În urma discuţiilor avute cu ceilalţi colegi prezenţi la cursul de formare profesională de la Atena a reieşit faptul că în alte ţări rolul inspectoratului şcolar nu este atât de însemnat. Spre exemplu, deciziile se iau la nivel de şcoală, transferul de la o şcoală la alta este mult mai facil, pe baza unui singur interviu“.

Cum vedeţi actualul statut al profesorului?
A.R: „Profesorul nu este apreciat la adevărata lui valoare şi nu este renumerat pe măsura activităţii depuse. Sistemul educaţional are o serie de piedici şi bariere. Din păcate, uneori nu contează profesionalismul şi performanţa, cât vechimea la catedră, ceea ce nu este automat un criteriu de performanţă. Un tânar care are mai puţină vechime, dar care are mult mai multă forţă de muncă şi idei inovative poate să fie mult mai performant decât un profesor cu peste 25 de ani în care s-a limitat strict la munca de la catedră“.

Ce-i place: „Îmi place foarte mult să călătoresc pentru că îmi oferă posibilitatea să cunosc locuri şi lucruri noi, diferite, să interacţionezi cu oameni care provin din alte culturi, să înveţi limbi străine.  Una dintre locaţiile preferate este Bologna, Italia. Agrrez provocările la nivel intelectual. Caut în permanenţă modalităţi de a-mi demonstra că pot mai mult, înclin spre autodezvoltare profesională şi dorinţa de a mă autodepăşi. Îmi place să mă împlic în ceea ce fac“.

Ce nu-i place: „Sunt foarte puţine lucruri care să nu-mi placă, în adevăratul sens al cuvântului.  Nu mă cramponez de lucrurile mai puţin plăcute deoarece ele aduc energie negativă. Într-o oarecare măsură sunt nemulţumită de sistemul nostru educaţional“.