Alba Iulia: Haldele de steril din Apuseni, bombe cu ceas

Haldă de steril din Apuseni rezultată din activităţile miniere

Alba deţine un număr record de iazuri de decantare şi halde de steril rezultate în urma activităţilor miniere din ultimii 50 de ani. Doar o mică parte din fostele obiective miniere sunt vizate de activităţi de ecologizare

Aproximativ 30 de astfel de amenajări sunt răspândite în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul unor localităţi în care şi-au desfăşurat activitatea sau funcţionează în continuare exploatări miniere: Baia de Arieş, Lupşa, Roşia Montană şi Zlatna.

Iaz conservat fără condiţii de siguranţă

Punctele critice din acest punct de vedere sunt, aşa cum rezultă dintr-o analiză realizată la începutul lunii octombrie de Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Alba, la iazurile Brăzeşti şi Valea Cuţii din Baia de Arieş, iazul Valea Şesii din comuna Lupşa şi la mai multe galerii şi halde de steril de pe teritoriul oraşului Zlatna.

Dintre acestea, doar iazul de la Velea Şesii mai este operaţional. Aici este depozitat sterilul rezultat în urma activităţii de la exploatarea minieră Roşia Poieni. La acest obiectiv au fost realizate şi în 2010 lucrări de punere în siguranţă în valoare de 2,1 milioane de lei, dar în situaţia unor precipitaţii abundente există pericolul deversării apelor acide în pârâul Valea Şesii şi, ulterior, în râul Arieş

„Iazul Brăzeşti este în conservare din anul 1992 şi nu are acte de reglementare pentru funcţionare în condiţii de siguranţă. Apele evacuate din iaz sunt colectate şi dirijate în râul Arieş. Se asigură supravegherea periodică vizuală, topometrică şi calitatea apei evacuate din iaz“, se afirmă în analiza APM Alba.

Punctul critic este la Zlatna

O situaţie care poate determina accidente se înregistrează şi la iazul Valea Cuţii. „Doar o mică parte a lucrărilor de ecologizare şi punere în siguranţa s-au efectuat. Nu există acces pe coronamentul iazului pentru ca nu a fost finalizat drumul de acces. În cazul unei fisuri sau a unei alunecări de teren nu se poate interveni“, a spus deputatul Clement Negruţ, membru în Comisia de Industrii a Camerei Deputaţilor, care a făcut public documentul întocmit de APM Alba.

În Zlatna sunt circa 20 de galerii de mină neînchise şi halde de steril la care nu s-au început activităţi de ecologizare. Obiectivele cele mai delicate sunt amplasate în fostele câmpuri miniere Haneş, Larga şi Breaza.

În zona Haneş există o galerie neînschisă, care în trecut a fost utilizată ca şi depozit de exploziv. Singura activitate care se derulează în prezent este urmărirea vizuală săptămânală a acestor amplasamente.

„Evacuarea apelor de mină se face prin galeria Haneş cu deversare în pârâul Turnului. Monitorizarea calitativă se face lunar de către beneficiar (Conversmin SA Deva, n.r.) şi trimestrial de către laboratorul SGA Alba. Valorile indicatorilor de calitate depăşesc cu mult limitele prevazute de normative“, se mai susţine în documentul APM Alba referitor la situaţia din zona acestor câmpuri miniere.