Alba Iulia: Debandada spaţiilor comerciale de la parterul blocurilor

Spaţiile comerciale de la parterul blocului, au scăpat din mâna autorităţilor. Bulevardul Transilvaniei şi Revoluţiei sunt arterele cu cele mai variate şi mai stridente amplasamente. Deşi există anumite reglementări ale Consiliului local, acestea au fost respectate doar pe hârtie.

Dacă în momentul în care au fost proiectate zonele de blocurile din cartierul Cetate sau Ampoi, specialiştii au respectat un anumit aliniament, în ultimii ani extinderea sediilor de la parter s-a făcut în mod haotic. Fie că este vorba despre extinderi de locuinţe, farmacii, magazine sau baruri, toate acestea afectează aspectul oraşului.

Acestora li se adaugă coloritul pestriţ al blocurilor renovate în ultimii ani. Ioan Buza este nemulţumit de faptul că nu există o simetrie a spaţiilor comerciale. „Unul e zugrăvit în albastru, altul e portocaliu şi celălat violet. Nici ca formă, nici ca simetrie nu sunt apropiate. At fi trebuit făcut un plan de dezvoltare“, a spus Ioan Buza, de 31 de ani, inginer.

„În toate oraşele există o zonă comercială mai activă. La Alba Iulia sunt bulevardele Transilvaniei şi Revoluţiei, nu e ceva care să deranjeze. Atrage atenţia însă urâţenia mai multor vitrine şi multitudinea de culori a magazinelor. Parcă ar fi un concurs cine iese mai tare în evidenţă“, a spus albaiulianca Daniela Visinevici, de 27 de ani.

Unitatea urbanistică nu este respectată

Specialiştii sunt de părere că e importantă crearea unei anumite unităţi. „Spaţiile comerciale îmbunătăţesc imaginea arhitecturală a oraşului dacă sunt făcute pe arterele principale şi dacă respectă o linie clară, unitară. Ar trebui respectat acelaşi aliniament, nu unul mai în faţă, altul ceva mai în spate“, a declarat arhitectul Marius Barbieri.

Municipalitatea recunoaste că în unele cazuri, realitatea din teren nu este în concordanţă cu documentaţia tehnică. „Având în vedere că aceste locuinţe colective au fost gândite ca şi «mari dormitoare», cu o singură arteră comercială, Bulevardul Transilvaniei şi doar trei magazine alimentare în întreg cartierul Cetate, fireşte că a apărut nevoia unor funcţiuni comerciale diversificate, drept pentru care s-a încurajat la început libera iniţiativă. E drept că în unele cazuri, ceea ce s-a aprobat în comisia de urbanism nu s-a respectat în teren. Sunt unele scăpări care din punct de vedere arhitectural nu sunt ceea ce ar trebui să fie, unele au fost ameliorate, iar pentru celelalte, cu sprijinul agenţilor economici, sperăm că se va obţine o armonizare urbanistică“, a spus Mihai Coşer, purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia. Acesta a precizat că în ultimii doi ani Primăria nu a mai acordat autorizaţii de construire pentru astfel de spaţii.

Spaţiile verzi, sacrificate în favoarea magazinelor de cartier

În lipsa noilor autorizaţii de construire, patronii s-au descurcat şi au apelat la varianta extinderii spaţiului. Fenomenul este evident în zona dintre blocuri, unde magazinele alimentare şi aprozarele de cartier au înflorit, în detrimentul spaţiului verde.

„Înainte a fost o alimentară înghesuită, acum e mai mult spaţiu în magazin, dar mai puţină verdeaţă“, a spus Ileana Mursa, care îşi face cumpărăturile dintr-un magazin dintre blocurile de pe strada Arnsberg. „Nu sunt binevenite astfel de spaţii între blocuri. Administratorii ar trebui să compenseze prin nişte jardiniere, flori, să fie creată o zonă verde care se ridică pe orizontală“, a mai spus arhitectul Marius Barbieri.