Congresul Spiritualităţii Româneşti la Alba Iulia. Academician român la Moscova: „Ne chinuim să rămânem români“

Eugen Grebenicov este membru al Academiei din Moscova.

Eugen Grebenicov este membru al Academiei din Moscova. Este singurul savant român în viaţă al cărui nume a fost atribuit unei planete de mici dimensiuni, asterioidul 4268. Participă în fiecare an la Congresul Spiritualităţii Româneşti de la Alba Iulia.

Interviu în exclusivitate cu academiccianul Eugen Grebenicov, prezent la Congresul Spiritualităţii Româneşti de la Alba Iulia

Adevărul de seară: Ce găsiţi de fiecare dată la Alba Iulia?

E.G. : Mi-am pus în gând să ajung la fiecare ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti de la Alba Iulia. Aici mă întâlnesc cu românii stabiliţi în state din Europa, dar şi cu cei din America de Nord. Întâlnirile acestea sunt foarte pozitive pentru românii din diaspora. Dezbaterile de acest rang ne ajută să facem schimburi culturale, dar mai ales prezentăm deschis problemele cu care ne confruntăm fiecare.

Câţi români trăiesc în Rusia?

E.G. : E foarte greu de spus o cifră exactă. La Moscova lucrează cel puţin o jumătate de milion de români, la o populaţie de trei milioane. Întâlnesc foarte  mulţi români caere muncesc în pieţele agro-alimentare din capitala rusă. Sunt oameni muncitori şi bine apreciaţi.

De câţi ani sunteţi stabilit la Moscova?

E.G. : S-au împlinit 60 de ani de când sunt în capitala rusă. Îmi amintesc că, în 1949 când am plecat la Moscova, mama mi-a spus cu o voce gravă, dar părintească: dacă îmi scrii vreo scrisoare în limba rusă şi nu în limba română, o s-o rup, înainte să o citesc. Fraza aceasta am respectat-o cu sfinţenie şi iată că astăzi sunt la Alba Iullia, la întâlnirea românilor.

Cum se vede România de la Moscova? Merge într-o direcţie bună?

E.G. : România este patria mea, aşa că sunt foarte atent la toate transformările care au loc, atât în plan politic, cât şi economic şi cultural. Din păcate se vede lipsa de ordine în viaţa de zi cu zi, nu numai a clasei politice. Eu tot timpul o compar cu Polonia, o ţară bine aşezată, pentru că eu nu am o legătură foarte strânsă cu Universitatea din Varşovia, unde sunt titular la catedra de matematică. Eu sper din suflet să nu ne pierdem identitatea de români.

Ce probleme veţi semnala la ediţia a -XIV-a a Congresului Spiritualităţii Româneşti care are loc azi şi mâine la Alba Iulia?

E.G. : Multă lume mă întreabă câţi români sunt la Moscova şi cu ce problem se confruntă. Vreau să vă spun că noi am înfiinţat o Asociaţie a Românilor de la Moscova, dar din păcate aceasta nu prea funcţionează. Noi am făcut toate demersurile pe lângă Ambasada României din capitala rusă, dar deocamdată nu avem nici măcar un sediu, pentru că nu am primit acordul. Aşa că ne străduim să rămânem români.

„M-am născut român şi am să mor român“

Academicianul Eugen Grebenicov s-a născut la 20 ianuarie 1932 în comuna Slobozia Mare, judeţul Izmail, Basarabia, iar ultimii 60 de ani i-a petrecut la Moscova. În tot acest timp a scris peste 20 de cărţi, dintre care unele au fost traduse şi în limba engleză. În 1993 Universitatea de Stat „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca i-a conferit titlu de doctor honoris cauza în matematică pentru merite ştiinţifice şi didactice deosebite, în domeniile: analiză neliniară, astronomie şi informatică.

Anul acesta este primul Congres al  Spiritualităţii Româneşti de la Alba Iulia fără Adrian Păunescu, care era preşedintele forului cultural. Dezbaterile sunt axate pe trei teme majore: „Marea Unire desavarşită la Alba Iulia, expresia dăinuirii noastre. Provocări si consolidări actuale“, „Spiritualitatea românească în universalitate: Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi“ şi „Liga Culturală - promotor al făuririi identităţii naţionale. 120 de ani de la fondare“.