Alba: Încep săpăturile pentru deshumarea foştilor deţinuţi politici exterminaţi la Penitenciarul Aiud

Cercetătorii de la CICCR în timpul unei activităţi de deshumare. Foto: Arhivă

„Râpa Robilor“ este zona în care au fost îngropaţi generali, legionari, avocaţi, preoţi şi intelectuali ai perioadei interbelice care au fost exterminaţi în Penitenciarul Aiud. Oficial este vorba de 437 de persoane, însă statisticile arată că au murit în jur de 700 de oameni. Investigaţiile arheologice sunt făcute de către Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România.

Cercetătorii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) au demarat cercetările pentru deshumarea foştilor deţinuţi politici ce au fost închişi la Penitenciarul din Aiud în perioada 1948-1964.

Săptămâna trecută s-a desfăşurat documentarea la faţa locului, iar mâine dimineaţă vor începe propriu-zis săpăturile pe un teren de pe strada Ostaşilor, aflat în proprietatea primăriei Aiud şi dat în folosinţă Schitului Înălţarea Sfintei Cruci.

„Este prima acţiune de deshumare a foştilor deţinuţi politici care sa face la Aiud. Nu s-a întreprins până acum nici măcar o acţiune de identificare a gropilor, însă se ştie că o parcelă din zona Râpa Robilor a fost destinată exclusiv cimitirului penitenciarului“, a spus arheolog Gheorghe Petrov, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, cel care va coordona investigaţiile CICCR. Acesta a precizat că doar o parte din suprafaţa cimitirului destinat penitenciarului mai poate fi cercetată deoarece restul terenului a fost excavat anul trecut pentru ridicarea unei mănăstiri în memoria victimelor comunismului.

Plăcuţe de identificare

Cercetătorii cred că este posibil ca deţinuţii să fi fost îngropaţi cu nişte plăcuţe ce conţin o serie numerică de identificare. „Din câte ştim există o evidenţă a înmormântărilor făcută de penitenciar. Din spusele gardienilor, fiecărui mort i se punea o plăcuţă cu un număr, iar acesta corespundea cu nominalizarea individului într-un registru. Acum registrul respectiv se află la arhiva penitenciarelor de la Jilava“, a precizat Gheorghe Petrov.

În lipsa plăcuţelor de identificare, toate scheletele vor fi duse la Institutul de medicină legală de la Cluj-Napoca. Urmaşii care vor dori să-şi identifice ruda vor trebui să facă un test ADN.

700 de cadavre, numărul real al victimelor

În registrul morţilor ţinut de primăria Aiud în perioada 1948-1964 figurează 437 de deţinuţi politici care au decedat în penitenciar. „În mod neoficial, numărul acestora ar fi mult mai mare, în jur de 700. În puşcărie au fost aduşi şi exterminaţi oameni grei, inclusiv Vasile Luca ministru de Finanţe. Au fost mulţi legionari, generali ai armatei regale române, poliţişti, membrii ai serviciului secret, ai siguranţei şi intelectuali, printre care şi Mircea Vulcănescu“, a mai spus arheologul Gheorghe Petrov.

În documentele referitoare la decesele din penitenciarul Aiud se menţionează ca şi cauze diverse boli precum tuberculoză, pneumonie, congestie pulmonară, septicemie, paralizie cardiacă, hemoragie cerebrală. Afecţiunile au fost cauzate de relele tratamente, torturi fizice şi psihice, înfometare accentuată, frig.

La Penitenciarul Aiud au fost încarceraţi şi Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloaie, Paul Zarifopol, Petre Ţuţea, Constantin Noica, Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu.