Alba: George Bounegru a descoperit o tăbliţă de blestem de pe vremea romanilor

George Bounegru este pasionat de istoria strămoşilor, iar de anul trecut este doctor în arheologie. Este preocupat în principal de cercetarea necropolelor de epocă romană.

Nu a copilărit pe plaiuri de legendă , bogate în vestigii arheologice, dar a ajuns să studieze arheologia în  cel mai important sit de epocă romană din fosta provincie Dacia, Apulum. Primele săpături arheologice în care a fost angrenat au fost în primul an de facultate.

„Înainte de facultate nu ştiam ce presupune arheologia, era pentru mine ceva exotic. Am început să înţeleg ce se întâmplă doar după ce în primul an de studenţie pe şantierele arheologice. Prima vizită a fost pe şantierul de la Limba, aflat în apropiere de Alba Iulia“, îşi aminteşte George despre pionieratul în arheologie.

A cercetat necropola de la Apulum

Lejeritatea  de a învăţa istoria l-a determinat pe George să continue în acest domeniu şi să devină din 2004 arheolog la Muzeul Unirii din Alba Iulia. Este specializat în cercetarea necropolelor de epocă romană, care a reprezentat şi tema tezei de doctorat « Necropolele romane de la Apulum. Rit, ritual şi imagine funerară», pe care a susţinut-o anul trecut.

„Am avut ca bază două săpături arheologice care au avut loc în a doua jumătate a secolului trecut, la care se adaugă săpăturile preventive. Le-am coroborat cu monumentele funerare şi am obţinut o imagine asupra centrului de la Apulum, asupra vieţii care a existat aici în perioada romană. Vorbesc de monumente, morminte, elemente de inventar funerar “, a punctat doctorul în arheologie.

Blestem de pe vremea romanilor

Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri ale tânărului a fost o tăbliţă de blestem din plumb, descoperită în 2008 într-un mormânt roman, la Alba Iulia.

„Este a treia descoperire de această factură din România. Atunci când voiau să blesteme pe cineva, romanii scriau «cuvinte grele»  pe nişte tăbliţe pe care le strecurau într-un mormânt, convinşi că mortul va duce mesajul pe lumea cealaltă. Pe tăbliţe erau inscripţionate mesaje adresate unor divinităţi sau spirite infernale, pentru a exercita o influenţă negativă asupra existenţei, a bunurilor sau rudelor persoanei vizate“, precizează George, despre care colegii spun că este norocos când vine vorba de descoperiri.

Arheologul, care este adept al cercetării şi valorificării imediate a materialului arheologic, povesteşte că a avut parte de ajutorul unor somităţi în domeniu.

„Aş aminti-o în primul rând pe Doina Benea de la Timişoara, care m-a îndrumat ştiinţific  să finalizez teza de doctorat în trei ani. Un alt nume cu greutate este academicianul Dumitru Protase, care a început săpăturile de la Apulum în 1950. Practic mi-a trasat indicaţii precise pentru cercetările viitoare“, a încheiat cercetătorul. Cercetările arheologului au fost publicate în reviste de specialitate, iar mare parte din artefacte au fost prezentate în cadrul unor expoziţii.

Cum ţi-ai descrie meseria de arheolog?
G.B.: „Ca să o descriu mă folosesc de o sintagmă de-a lui Arghezi « 99 la sută transpiraţie». Pe lângă săpătura în sine, care reprezintă doar jumătate din muncă, urmează o susţinută activitate de bibliotecă, partea de cercetare.  Dacă faci o săpătură incorectă sau dacă distrugi un artefact, acest proces este ireversibil”.

Ce poţi să ne spui despre cercetarea sitului Apulum?
G.B.: „După opinia mea este cercetat foarte, foarte  puţin. Spre exemplu dacă luăm zona Partoş, încontinuare se dau autorizaţii de construcţii, în locul unui proiect de amenajare a unui parc arheologic cu  ceea ce a mai rămas din primul oraş de la Apulum, aflat sub actualul cartier Partoş. Din Apulum s-a păstrat în picioare doar poarta castrului, cîteva descoperiri în zonă şi cam atât“.

 Ce-i place: Îi apreciez pe oamenii implicaţi în ceea ce fac, consecvenţi, care îşi urmează ţelul pas cu pas. Sunt o fire deschisă, sociabilă, aşa că îmi face plăcere să stau în prezenţa unor astfel de persoane., spune doctoral în arheologie“.

Ce nu-i place: „Aici o să fiu foarte scurt, nu îmi plac defectele mele“.

Data şi locul naşterii: 4 iulie 1976, Viziru, Brăila
Familie: căsătorit, două fete gemene
Studii: Facultatea de Istorie –Arheolofgie, Alba Iulia, 2002