Alba: Elevii români lipseau de la şcoală în perioada interbelică din cauza sărăciei şi a muncilor agricole

Elevii de la şcolile primare de stat  învăţau, în perioada dintre cele două războaie mondiale, în condiţii mizere, pentru că primăriile nu asigurau bani suficenţi pentru ajutorarea copiiilor săraci. Situaţia este prezentată într-un document deţinut de Arhivele Naţionale Alba.

Starea şcolilor şi condiţiile în care învăţau elevii în perioada interbelică sunt  descrise într-un Raport  asupra învăţământului primar,  redactat în 1940 de Inspectoratul Şcolar al fostului judeţ Târnava Mică , a cărui teritoriu a fost împărţit în 1950 între judeţele Alba, Mureş şi Sibiu.

Documentul arată că,  în pragul celui de-al doilea război mondial,   în cele 3 oraşe şi 133 de sate din judeţ funcţionau 138 de şcoli primare de stat, iar în 10 dintre acestea existau şi secţii pentru saşi şi maghiari.

„ Primăriile nu au înscris în bugetele lor cheltuieli pentru ajutorarea copiiilor săraci cu haine şi cărţi. Un alt neajuns a fost frecvenţa destul de redusă la un număr însemmnat de şcoli, lucru datorat concentrărilor părinţilor din cauza iminenţei izbucnirii războiului. Şcolile confesionale săseşti au înregistrat progrese îmbucurătoare,   pe când la şcolile confesionale maghiare progresul elevilor în studiile naţionale lasă în multe locuri de dorit, din cauză că unii învăţători nu cunosc sau nu stăpânesc limba română“, se arată în raportul înaintat Ministerului Educaţiei Naţionale.

Repetenţi din cauza sărăciei 

Şcolile primare de stat erau frecventate  de 38.000 de elevi, din care 25.000 urmau cursurile secţiilor pentru saşi şi maghiari, care reprezentau 34 la sută din populaţia şcolară.

Cifrele arată că  peste 2.000 copii nu aveau parte de carte, din cauza sărăciei ori din lipsa posturilor pentru învăţători. Manuale gratuite au primit doar elevii de şcoală primară.

„Din banii de la Ministerul Educaţiei, Inspectoatul Tărnava Mică a cumpărat 14. 131 de manuale şcolare pentru elevii din clasele I-IV“, se mai arată în raportul  care descrie situaţia şcolilor  în 1940.

Din cauza situaţiei materiale precare mulţi copii de la sate nu promovat clasa din cauza numărului mare de absenţe.

„ Elevii rămâneau repetenţi, ,în primul rând, pentru că nu aveau posibilitatea să ajungă la şcoală din cauza  sărăciei. Din cei 16.703 elevi care frecventau şcolile de sat la sate, 13.966 de elevi români nu au trecut clasa. Lipsa de la cursuri era mai acută toamna şi primăvara, când copiii erau implicaţi în muncile câmpului “, a explicat Silviu Ionaş, inspector la Serviciul Arhivelor Naţionale Alba.

Fondul Inspectoratului Şcolar al fostului judeţ Târnava Mică a fost preluat în anul 1972 de la Liceul „Iacob Mureşanu” din Blaj şi oferă informaţii din perioada 1894-1949.

„Din datele raportului reiese destul de clar că şcoala, în perioada respectivă, nu avea doar un rol educativ, ci şi unul social şi naţional. Spre exemplu, în finalul raportului, se arată că pe lângă şcoli funcţionau 62 de cantine, care alimentau un număr mare de copii săraci“, a subliniat Silviu Ionaş, inspector la Serviciul Arhivelor Naţionale Alba.

Documentele pot fi cercetate gratuit la sala de studiu a Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale,  de luni până joi, între orele 08. 30-14.00.