EXCLUSIV Atlas de la 1600 care prezintă cea mai cunoscută hartă a Transilvaniei premoderne, restaurat la Alba Iulia

Atlasul conţine o culegere de texte şi hărţi în limba latină despre statele Europei secolului al XVII-lea, printre care şi cea mai cunoscută hartă a Transilvaniei din perioada premodernă, realizată de celebrul cartograf Geradus Mercator.

Atlasul tipărit în Germania, cel mai probabil de Matthaeus Merian, este deţinut de Episcopia Romano-Catolică din Satu Mare.
Culegerea de hărţi fizice, administrative, dar şi confesionale a ajuns pe mâna specialiştilor de la Centrul de  restaurare şi conservare de carte veche din Alba Iulia , în urmă cu 6  luni.

Atlasul, tipărit la 1667

„ Pentru noi a fost o adevărată provocare. Este primul atlas de asemenea factură care a ajuns în laboratarele noastre de restaurare. Volumul era într-o stare de conservare relativ bună. Lipseau scoarţele şi învelitoarea, motiv pentru care nu se cunoaşte titlul, iar pe primele pagini am semnalat un atac bacterian, în zona cotorului“, a explicat, Alexandru Ştirban, care  conduce Centrul de  restaurare şi conservare de carte veche de 15 ani.

Înainte de restaurare, volumul nu avea coperţi şi învelitoare

Procesul de restaurare a hârtiei realizată manual din in şi cânepă, apreciată de restauratori ca de bună calitate, a început cu dezinfecţia şi dezinsecţia.

 “După înlăturarea atacului bacterian am corectat nivelul pH-ului şi am completat porţiunile llipsă cu foiţă japoneză“, a completat Alexandru Ştirban“.

Porţiunile lipsă au fost completate cu hârtie japoneză

Conţine cea mai cunoscută hartă a Transilvaniei

Volumul  de 480 de pagini, cu o lungime de  aproape o jumătate de metru şi o greutate de aproximativ 6 kilograme, este considerat de istorici ca un veritabil tratat de geografie şi astronomie. În plus oferă şi informaţii de ordin politic şi confessional preţioase. Hărţile oferă o imagine exactă a topografiei şi toponimiei Europei, la mijlocul secolului al XVII-lea.

Atlasul conţine o colecţie de aproape 100 de hărţi,  reluate din tratate de cartografie şi poartă amprenta întemeietorului cartografiei moderne, Abraham Ortelius.

Un exemplu: primele hărţi ale Rusiei, tipărite la Amsterdam. Printre  reprezentărlei cartografice se regăseşte şi cea mai cunoscută hartă a Transilvaniei, realizată în secolul al  XVI-lea de cunoscutul cartograf Mercator.

“Interesant este că cea mai cunoscută hartă a  Transilvaniei are la loc de cinste blazonul familiei Bathory, care la vremea întocmirii era la cârma Transilvaniei. Regăsim şi dinţii de lup, străjuiţi de două sirene. Practic prin această reprezentare se recunoaşte implicit şi independenţa Transilvaniei“, a explicat Ana Dumitran, istoric la Muzeul Naţional al  Uniri.

Cea mai cunoscută hartă a Transilvaniei, întocmită de cartograful Mercator

Moldova apare reprezentată parţial, iar Valahia apare într-o hartă comună cu Serbia, Bulgaria şi N Italiei.

„Valahia este descrisă ca o ţară  bogată în viţă de vie şi păduri, motiv pentru care casele sunt construite din lemn, dar oamenii sunt consideraţi de călătorii vremii ca fiind săraci. Pe lângă prezentarea  apelor curgătoare, este amintită capitala provinciei, Tîrgovişte,  şi Brăila. Autorul consemnează că pe aceste meleaguri preoţii au dreptul de a se căsători“, a subliniat istoricul de la Muzeul Naţional al Unirii.

Specialiştii susţin că nu trebuie neglijată nici componenta artistică, prin elementele de heraldică şi portretistică. „Pe lângă reprezentarea hotarelor administrative şi religioase, regăsim figure alegorice, cartografio ai vremi, dar şi figure istorice importante, cum este împăratul Rudolf al II-lea, care a semnat un tratat de alianţă cu Mihai Viteazul“, a mai spus Ana Dumitran.

Culegerea informaţiei din Atlasul tipărit în 500 de exemplare rămâne un mister pentru istorici. Volumul va ajunge la deţinătorul de drept, Episcopia Romano-Catolică din Satu Mare,  după ce  va avea şi învelitorile din piele tăbăcită manual.

Costurile lucrărilor de restaurare sunt estimate la 1.500 de euro.