Alba: Bancherii, învăţaţi la Arhive cum să treacă de criza financiară. Documentele reconstituie strategia folosită în anii crizei interbelice

La Arhivele Naţionale din Alba a fost vernisată o expoziţie care cuprinde documente provenite de la băncile care funcţionau în judeţ în perioada crizei interbelice. Bancherii din Alba acordau împrumuturi în timpul recesiunii dintre 1929-1933 doar dacă beneficiarii garantau cu case , terenuri, utilaje agricole, mobilier sau bijuterii.

Documentele păstrate la Arhivele Naţionale Alba arată că prima bancă cu capital românesc din Alba a fost „Patria“ din Blaj, înfiinţată în 1866.  În Consiliul de Administraţie al instituţiei bancare figurează avocaţi, funcţionari publici şi prelaţi greco-catolici.

Cele mai multe bănci care au funcţionat în Alba până în 1948 aveau capital mixt.  În 1871 se constituie la Aiud „Casa de Păstrare-societate cooperativă“,  cu filială în Ocna Mureş. Capitalul social era la înfiinţare de  25.000 de florini, iar în 1927 a urcat la 2,2 milioane de lei.

Document în maghiară din 1929 despre activitatea Casei de Păstrare „Ajutor“ din Aiud

Împrumuturi cu garanţie

Printre stategiile folosite de bancherii din Alba pentru a trece de criza economică  mondială din perioada 1929-1933 se numără şi fuzionarea cu alte instituţii de profil de pe piaţa românească. Spre exemplu , Institutul de credit şi economii „ Sebeşana“, constituit în 1886, fuzionează în plină criză economică  cu „Banca Română“ din Alba Iulia. În urma reorganizării capitalul social ajunge la 10 milioane de lei. 

Din documente rezultă că băncile comerciale din Alba au înăsprit condiţiile de creditare, începând cu 1932. Beneficiarii erau, în general, avocaţii, funcţionarii publici şi ţăranii înstăriţi. Nu sunt puţine nici  dovezile care atestă corespondenţa bancherilor din Alba cu instituţii bancare de renume din New York şi Praga.

„Documentele ne ajută să aflăm obiectivele economice ale unităţilor creditate. Este vorba de acte constitutive, statute de funcţionare-organizare, dări de seamă, rapoarte de activitate, acţiuni bancare de la marile bănci româneşti, carnete de depunere“, a explicat Paul Vancea, inspector la Arhivele Naţionale Alba.

Organigramele păstrate arată că o bancă avea, în medie,15 angajaţi. Prin regulament,  funcţionarii erau angajaţi pe viaţă şi trebuiau să  aibă cel puţin 21 de ani respectiv 45 de ani pentru funcţia de director. Puteau ocupa un post doar cei care aveau o purtare morală ireproşabilă, nu divulgau secretele băncii, nu primeau foloase necuvenite de la clienţi şi nu aduceau atingere prestigiului instituţiei.

În perioada 1871-1948  în Alba au funcţionat 19 bănci comerciale şi 20 de bănci populare, care după 1938 acordau credite exploataţiilor agricole sub 50 de hectare.

Expoziţia poate fi vizitată până la 31 august la  sediul Arhivelor Naţionale Alba.