Lucrare inginerească în premieră naţională la Alba Iulia: subtraversarea râului Mureş cu două conducte de alimentare cu apă potabilă

La Alba Iulia se derulează în prezent, în premieră în România şi în Europa de Est, o lucrare de subtraversare a râului Mureş pe o distanţă de aproximativ 1 kilometru. Au fost ealizate două tuneluri prin care sunt trase două conducte destinate alimentării cu apă potabilă. Investiţia are o valoare de circa 10 milioane de lei, bani alocaţi în cea mai mare parte din fonduri europene.

Lucrarea este realizată în condiţiile în care conductele supraterane, prin care se asigură în prezent alimentarea cu apă potabilă a municipiul Alba Iulia şi a oraşelor situate în aval, Teiuş, Aiud, Ocna Mureş, Blaj, plus comunele de pe traseu, au o vechime de peste 40 de ani şi prezintă un pericol ridicat de avarie. În total, din acest sistem este alimentată cu apă potabilă o populaţie de 167.000 de locuitori plus agenţii economici din toate aceste localităţi. În urma unei analize de opţiuni s-a optat pentru varianta executării unei subtraversări a râului Mureş în amonte de suprastructura de susţinere a conductelor existente, urmând ca supratraversarea existentă să ramână ca o rezervă în situaţii excepţionale. 

„Lucrarea înlocuieşte podul de conducte peste râul Mureş, care aţi văzut cum arată şi reabilitarea lui impunea întreruperea alimentării sau făcută o alimentare provizorie care nu satisfăcea şi nu am avut aprobări să o punem pe podul de maşini şi atunci am optat pentru două conducte de 800 mm diametru, din fontă ductil cu termen de viaţă de 100 ani”, a declarat Viorel Lazăr, directorul Apa CTTA SA.

Caracteristicile tehnice ale lucrării sunt următoarele: 2 conducte de subtraversare; 4 cămine de manevră noi, amonte de subtraversare, din beton armat monolit; distanţa între axa conductelor de subtraversare efectivă este 14 m; adâncimea minima a subtraversării 11,3 metri; lungimea totală a conductelor din fontă este: 1.101 metri liniari. Până în prezent a fost introdusă părima conductă şi este aproape finalizată lucrarea de montare a celei de-a doua.

Foto: ziarulunirea.ro

Prin tunelul forat cu un diametru de 1,5 metri au fost trase 81 de conducte, fiecare având 6 metri lungime şi un diametru de 80 cm şi 110 cm la nivelul mufelor de legătură, după ce, în prealabil, au fost asamblate, poziţionate şi direcţionate de pe un canal provizoriu umplut cu apă. De aici au fost trase apoi, cu ajutorul unor prăjini speciale, cu o lungime de 9 metro fiecare, de pe malul drept (în sensul de curgere a râului) pe malul stâng, pe sub râu şi pe sub cele două diguri de apărare împotriva inundaţiilor. Potrivit reprezentanţilor antreprenorului, în România sau în Europa de Est nu s-au mai executat lucrări de o asemenea complexitate şi tehnicitate. 

Actualele conducte amplasate suprateran sunt în stadiu avansat de degradare

Tot în premieră pe şantierul de la Oarda au fost folosite utilaje şi maşini unicat în România, între care şi un utilaj de foraj dirijat cu o putere de tragere de 250 de tone/forţă. Pentru tragerea prin tunel a conductei s-au utilizat 60 de tone/forţă. Odată încheiată subtraversarea, conductele de fontă care sunt tratate la exterior cu o folie specială anticorozivă, iar la interior cu un strat dur de ceramică ce asigură o mare fluiditate, dar şi o securitate deplină pentru potabilitatea apei, sunt supuse, din nou, testelor de presiune şi apoi racordate la priza de apă de la magistrala ce vine din Munţii Sebeşului. 

Lucrarea de subtraversarea râului Mureş a fost finanţată din economiile obţinute în cadrul implementării unui proiect european de peste 100 de milioane de euro, destinat modernizării infrastructurii de apă şi canalizare (reţele de apă, şi canalizare, staţii de pompare, staţii de epurare etc.) în mai multe localităţi urbane şi rurale ale judeţului Alba. Tot în zona respectivă va fi construit un al treilea tunel prin care se va introduce o conductă destinată canalizării din cartierul Oarda de Jos, în condiţiile în care staţia de epurare se află de cealaltă parte a râului Mureş, în cartierul Partoş.

Citiţi şi:

Cum „au exportat“ saşii din România în Germania un obicei vechi de 150 de ani. „La Şipote“, jucat la festivaluri nemţeşti

Invazia italienilor în România. Acum 75 de ani, românii îi considerau pe italieni infractori şi luptau să-i stopeze la graniţă

Cum „au îmbrăţisat“ secuii Unirea din 1918. Discursul pătimaş din Parlamentul României Mari care n-ar trebui să lipsească din manualul de Istorie

Secretele unui mare fizician român: „Tot ce am făcut a fost pentru a distruge comunismul“. De ce i s-a spus „rectorul“ închisorii Aiud