Un fleac: mai punem o taxă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Taxa pe colesterol e justificată printr-o gargară nutriţionistă şi un obiectiv foarte vag.

Noul ministru al Sănătăţii, Attila Cseke, a fost întâmpinat mai degrabă cu scepticism. Studiile sale juridice la Universitatea din Oradea (da, aia de stat, arendată de clanul Maghear) şi câteva discursuri cam de Gâgă în Parlament, la care se adaugă o meritorie carieră în UDMR, îl recomandau mai degrabă ca politruc decât ca specialist. Primele sale decizii nu înlătură această impresie.

Attila Cseke şi-a început mandatul cu soluţia banală: mai punem o taxă. El vrea să instituie o taxare suplimentară a produselor alimentare considerate nesănătoase. Pentru un om care îşi propune să reformeze sistemul sanitar, domnul ministru ştie cam puţine lucruri chiar despre taxa pe care se pregăteşte să o impună. Ştie doar că o vrea şi că o va aplica din martie. Nu ştie însă cum s-o colecteze - va cere ajutorul Comisiilor de sănătate din Parlament - şi nici cât să ceară - urmează să negocieze cu producătorii.

Expunerea de motive a domnului ministru nu ne ajută mai mult ca să-i înţelegem şi să-i acceptăm iniţiativa. Două pagini de gargară nutriţionistă, de genul „obezitatea dăunează grav sănătăţii, după cum zice şi Uniunea Europeană", şi un obiectiv foarte vag, intitulat „finanţarea şi dezvoltarea unui program educaţional «Trăieşte sănătos»". Cam puţin, cam neconvingător şi profund ipocrit. Era mai onest să spună „avem nevoie de bani, punct", dar pentru asta trebuia să înceapă cu altceva: să cureţe sistemul de căpuşele care îl vlăguiesc de ani de zile.

Ar fi o naivitate să-l credem pe domnul ministru când spune că această taxă va duce la o alimentaţie sănătoasă a poporului român. Ne uităm ce s-a întâmplat cu taxa pe viciu: ştie cineva cu cât a scăzut consumul de tutun şi de alcool după ce a fost introdusă? Nu, pentru că nici cel care a impus-o, Eugen Nicolăescu, nu a mai fost interesat de aşa ceva, deşi tot într-o gargară a vieţii sănătoase ne-a ambalat-o şi ne-a livrat-o. Măcar Eugen Nicolăescu a fost un pic mai sincer cu destinaţia acelei taxe: finanţarea programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. Ne-a folosit asta la ceva? Unii zic că da, însă prea puţin.

Programul a costat 300 de milioane de euro şi a rămas căzut undeva între vagoane. Datele nu sunt nici la această oră centralizate, astfel încât să se poată stabili o diagnoză fidelă a stării de sănătate a populaţiei, iar succesorul lui Nicolăescu, Ionuţ Bazac, a şi declarat că iniţiativa a fost un eşec. Prin urmare, programul a murit, dar taxa a rămas.

Revenind la noua taxă, se cuvine să mai observăm ceva. Alcoolul şi tutunul au putut fi fiscalizate relativ uşor - dar niciodată total - doar după ce s-a introdus sistemul de timbrare. Domnul Cseke nu a pătruns deloc în zona care priveşte aplicabilitatea practică a taxei pe colesterol. A enunţat doar un deziderat şi aşteaptă ca alţii să i-l pună în operă. Pe logica asta, oricine poate fi pus ministru, am mai avut asemenea specimene voluntariste şi nu ne amintim de ele cu plăcere. Chiar e cazul să fim mai exigenţi cu aşa gen de miniştri.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite