Magistraţi cinstiţi sau doar neprinşi?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Acolo, pe pereţii clădirii din strada Batiştei, e scris cu cerneală simpatică, dar uşor de citit, mercurialul şpăgii de la Înalta Curte.

Un frumos buchet de coincidenţe s-a format odată cu reţinerea de către DNA a judecătoarei Maria David de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Doamna vine de la Curtea de Apel Ploieşti şi a ajuns la Curtea Supremă prin contestata metodă a interviului amabil, pe care i l-a luat fosta şefă a CSM, Lidia Bărbulescu. Maria David urma să pună o pilă la foştii săi colegi, pentru ca un om de afaceri din Târgovişte să scape de o condamnare la trei ani de puşcărie cu executare pentru evaziune fiscală.

De la Curtea de Apel Ploieşti venea şi judecătorul Dumitru Rebegea, cel condamnat pentru că lucra în favoarea unui interlop din Târgovişte, temutul Ghenosu.  Aceeaşi  Târgovişte din care vine şi controversatul, desigur, om de afaceri Petre Blândă, pentru care lucra judecătoarea David.  Văzându-se trişat pe banii săi, controversatul a denunţat-o la DNA. De fapt, ce voia Petre Blândă? Pentru ce a dat el 200.000 de euro? Nimic altceva decât ce a vrut, şi a şi primit, un alt om de afaceri controversat, Dinel Staicu: să facă Justiţia ceva, orice, numai ca să scape el de pedeapsa aia definitivă şi irevocabilă, închisoare cu executare.

Pe lângă asemănări, avem şi două diferenţe, una la ani şi alta la bani. La ani: Blândă avea de recompensat trei ani de puşcărie, Dinel Staicu voia să scape de şapte. La bani: Blândă ştim că a dat 200.000 de euro, iar de Dinel Staicu încă nu ştim nimic. Nu ştim nici dacă se aplică aici, ca în aritmetică, regula de trei simple, dar ştim că trei simple judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti i-au îndeplinit lui Dinel aproape toate dorinţele.

Mai vreţi coincidenţe? Mai avem. Judecătoarea Maria David a legat relaţii nepotrivite cu Petre Blândă în decembrie 2009, adică exact în perioada în care şeful său direct, preşedintele Secţiei civile de la Înalta Curte, judecătorul Florin Costiniu, era inculpat pentru intermedierea unei şpăgi, în complicitate cu senatorul PSD Cătălin Voicu, dintre omul de afaceri Costel Căşuneanu şi judecători ai Secţiei de contencios de la Înalta Curte. Coincide până şi suma, 200.000 de euro, ceea ce ne duce cu gândul că acolo, pe pereţii clădirii din strada Batiştei, e scris cu cerneală simpatică, dar uşor de citit, mercurialul şpăgii de la Înalta Curte.

Aţi citit „Adevărul" de ieri? Dacă da, trebuie să fi observat că reţeaua Costiniu-Voicu, utilizând diverse vrăjitorii comise tot la instanţa supremă, l-a ajutat şi pe Viorel Hrebenciuc să se înstăpânească pe casa altuia aproape definitiv şi irevocabil. Adăugând la cloaca descrisă mai sus şi recentul caz Gabriela Bârsan, tot de la Înalta Curte, plus lotul de procurori recent arestaţi Carpen-Betelie-Bălăşescu, îţi vin în cap tot felul de gânduri negre şi întrebări mistuitoare. Iată una dintre ele: după arestările astea, nu cumva ceea ce a rămas în justiţia română nu sunt magistraţi cinstiţi, ci doar magistraţi neprinşi? 

Liviu Avram este redactor-şef adjunct Adevărul

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite